Geografie aplicată

Abordarea acestui subiect, unul dintre cele mai ample ale geomorfologiei aplicate impune, din

punctul nostru de vedere, urmatoarea ordonare a prezentarii : (i) definitii, clasificari si consideratii

generale asupra constructiilor hidrotehnice; (ii) cercetarea de geomorfologie aplicata in cazul

constructiilor hidrotehnice pe sistemele hidrografice; (iii) cercetarea de geomorfologie aplicata in

cazul amenajarilor portuare si conservarii tarmurilor. Datorita unei problematici destul de

cuprinzatoare privind acest subiect, vom acorda cel putin doua capitole pentru prezentarea

principalelor probleme de geomorfologie aplicata.

1.1. Constructiile hidrotehnice: definitii, clasificari si consideratii generale

Amenajarile hidrotehnice sunt lucrari care se executa, fie pentru folosirea apelor in diferite

scopuri, fie in controlul sau evitarea unor efecte destructive ale acestora. Constructiile ingineresti care

intra in contact nemijlocit cu apa si care, alaturi de alte constructii, echipamente si instalatii cu caracter

mecanic sau electric fac parte integranta din amenajarile hidrotehnice, poarta denumirea de constructii

hidrotehnice. Prin constructii hidrotehnice se urmareste folosirea apei in multiple scopuri: alimentarea

cu apa potabila si industriala; producerea de energie electrica; irigatii; atenuarea viiturilor; lucrari de

aparare si drenare; transportul pe apa, piscicultura, sportul nautic; ameliorarea microclimatului si a

mediului inconjurator.

Spre deosebire de alte constructii ingineresti, constructiile hidrotehnice se deosebesc prin faptul

ca sunt supuse intens actiunii apei si anume:

-actiunea mecanica, manifestata prin presiune hidrostatica si hidrodinamica;

-actiunea fizica: eroziune, afuiere, spalari, degradari de betoane si roci;

-actiunea chimica: degradari de betoane, sufoziune chimica in terenurile de fundatie;

-actiunea biologica asupra betoanelor sau altor materiale de constructie executata prin

intermediul algelor, bacteriilor, ciupercilor.

Constructiile hidrotehnice sunt lucrari de anvergura, ca alcatuire, excavatie si exploatare, la

4

proiectarea si realizarea lor participand diverse domenii ca: hidraulica, fizica constructiilor,

geotehnica, mecanica pamanturilor si rocilor, seismologia, geomorfologia, tehnologia materialelor,

utilaje si instalatii, electromecanica, automatica s.a., toate necesitand studii, cercetari si proiectari

amplu coordonate. Realizarea constructiilor hidrotehnice necesita mari volume de lucrari cu implicatii

directe in morfogeneza si anume: excavatii si umpluturi, dar si de alta natura: betoane de suprafata si

in subteran pentru reducerea permeabilitatii naturale a rocilor sau devierea apelor curgatoare, inclusiv

prin aductiuni pe zeci si sute de kilometri de tunele.

Ceea ce este foarte important din perspectiva abordarii geomorfologice este faptul ca asemenea

constructii sunt conditionate intr-o mare masura de factorii locali precum caracteristicile geologice,

geotehnice, hidrogeologice, hidrologice si geomorfologice, toate cu mari variatii in spatiu si cu

caracter aleatoriu al regimului de variatie. In acest context este de inteles ca impactul asupra regiunilor

invecinate, si a componentelor de mediu este deosebit de puternic. Daca ne gandim, de exemplu, doar

la lacurile de baraj (exista in prezent 45 000 mari baraje cu lacuri a caror suprafata de inundare este de

cateva ori dimensiunea Romaniei) este suficient sa avem imaginea marimii influentelor prin: scoaterea

din circuitul agricol si forestier sau altor folosinte a unor imense suprafete de teren, necesitand

stramutari de asezari, constructii de drumuri, instalatii industriale, producand schimbari ecologice

brutale; au loc ruperi ale evolutiei naturale firesti. Se creeaza astfel un sistem de impact care depaseste

cu mult aria de amplasament al constructiei, impact in care, fara a exagera, relieful reprezinta un reper

esential, nu numai pentru configuratie, dar mai ales prin potentialul dinamic al acestuia. Mult timp,

unele aspecte privind relieful intr-un asemenea context au fost abordate in studiile geotehnice si

trebuie recunoscut ca nu totdeauna au fost rezolvate cu profesionalism, dovada numeroase accidente

privind constructiile hidrotehnice, puse in legatura si cu evaluarea conditiilor morfodinamice.

Dar pentru ca geomorfologia sa se implice efectiv si competent este nevoie de a cunoaste

elementele de baza privind constructiile hidrotehnice dupa specificul folosintii acestora, pentru ca de

aceasta depinde regimul de exploatare. Potrivit specialistilor, se disting astfel: constructii

hidroenergetice; constructii pentru alimentarea cu apa; constructii portuare; constructii sau amenajari

pentru transport; constructii sau amenajari pentru aparare; constructii si/sau amenajari pentru irigatii;

constructii si/sau amenajari pentru piscicultura; constructii si/sau amenajari pentru agrement.

Exista si alte clasificari, ele sunt cuprinse in standarde speciale, intrucat una dintre regulile de

baza ale hidrotehnicienilor este rigoarea, deci posibilitatea de testare, verificare, clasificare si evaluare

clara, in orice moment si in orice punct al unei constructii. Spre exemplu, proiectarea, amenajarea si

expoloatarea unui baraj nu este mai putin importanta ca proiectarea, constructia si exploatarea unei

aeronave.

1.2. Cercetarea de geomorfologie aplicata in cazul constructiilor hidrotehnice (de

tip baraje) pe sistemele hidrografice

Orice proiectare si amenajare hidrotehnica de tip baraj necesita o evaluare cat mai corecta a

conditiilor geomorfologice, iar in raport cu amploarea evaluarii si scopului in functie mai ales la faza

de referinta, proiect sau exploatare a amenajarii se disting patru categorii de studii si cercetari si

anume:

-cercetari pentru alegerea strategiei de amenajare;

-cercetari de amplasamente sau de prognoza;

-cercetari de supraveghere a exploatarii amenajarii si impactului asupra reliefului ;

-cercetari speciale sau punctuale (pe cazuri-studiu) sau probleme distincte generate de

amenajare.

1.2.1. Cercetari pentru alegerea strategiei de amenajare

O asemenea categorie de cercetari se aplica de regula pentru teritorii vaste, de regula mari

bazine hidrografice sau, de cele mai multe ori teritorii administrative la nivel de tara sau mari provincii

5

economice, istorice, avandu-se in vedere toate componentele de mediu, economice, sociale sau

istorice. Cat priveste cercetarile de evaluare geomorfologica, doua au semnificatie relevanta: a) rata

colmatarii lacurilor de baraj si b) T50 de colmatare, respectiv timpul necesar pentru colmatarea a 50%

din capacitatea unui lac de acumulare. Rata colmatarii se exprima in procente din capacitatea initiala a

lacurilor proiectate, iar timpul de colmatare in ani, ca raport dintre volumul total al lacului si volumul

anual de aluviuni care intra in lac.

Un studiu intreprins de noi asupra intregului teritoriu al tarii noastre este sugestiv pentru a

ilustra implicarea geomorfologiei in alegerea strategiei de amenajare a bazinelor hidrografice

(Radoane et al., 2003).

Studiu de caz : Strategia de amenajare prin baraje si lacuri de baraj in Romania.

Romania este cunoscuta ca o tara in care traditia construirii de baraje si amenajarea de lacuri

este foarte veche. Perioada moderna si contemporana s-a remarcat in tara noastra prin interesul

crescand pentru amenajari de caderi de apa in scopuri hidroenergetice.