Geografie Economică Mondială

Curs
9/10 (4 voturi)
Domeniu: Geografie
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 129 în total
Cuvinte : 89100
Mărime: 4.40MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Conf. Univ. Dr. Octavian Groza, Asist. Univ. Drd. George Ţurcănaşu, Prep. Univ. Drd. Alexandru Rusu

Cuprins

INTRODUCERE . 5

TEORII ŞI MODELE DE LOCALIZARE A ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE . 8

SECOLUL AL XIX-LEA : APARIŢIA TEORIEI LOCALIZĂRII. 8

JOHANN-HEINRICH VON THUNEN ŞI MODELUL LOCALIZĂRII ACTIVITĂŢILOR AGRICOLE. 8

ALFRED WEBER ŞI MODELUL LOCALIZĂRII ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE . 9

ÎN CĂUTAREA ECHILIBRULUI REGIONAL (1900-1950) . 14

SECOLUL AL XX- LEA : MODERNIZAREA TEORIILOR LOCALIZĂRII. 14

Andreas Predöhl sau teoria spaţiului eterogen . 15

Tord Palander sau rolul pieţelor de consum asupra localizării activităţilor economice . 15

Walter Christaller sau teoria locurilor centrale . 16

August Lösch sau teoria echilibrului regional. 17

PERFECŢIONAREA MODELELOR DE LOCALIZARE : 1950 - 2000 . 17

Walter Isard şi regional science. 18

Modelele de interacţiune spaţială şi teoria localizării . 18

Modelele de difuzie spaţială şi teoria localizării. 20

SISTEMUL DEMOGRAFIC ÎN CADRUL SISTEMULUI ECONOMIC PLANETAR. 22

EVOLUŢIA GENERALĂ A POPULAŢIEI GLOBULUI . 22

EVOLUŢIA NUMĂRULUI ŞI DENSITĂŢII POPULAŢIEI PE MARI REGIUNI GEOGRAFICE . 24

TIPURI DE POPULARE A MARILOR REGIUNI GEOGRAFICE . 27

EVOLUŢIA SISTEMULUI POLITICO-ADMINISTRATIV MONDIAL . 29

URMĂRILE ECONOMICE ALE CONSTITUIRII IMPERIILOR COLONIALE. 30

Urmări asupra localizării sistemelor de producţie agricolă. 31

Redistribuirea spaţiala a plantelor alimentare de bază . 31

Redistribuirea spaţială a plantelor tropicale de plantaţie. 31

Urmări asupra localizării sistemelor de producţie industrială . 32

Urmări asupra localizării sistemelor de transport . 33

Urmări asupra localizării activităţilor de servicii. 34

CONCENTRĂRILE SPAŢIALE DE POPULAŢIE - FACTOR DE PRODUCŢIE ŞI DE CONSUM. 35

HABITATUL RURAL ŞI POPULAŢIA RURALĂ. 35

HABITATUL URBAN ŞI POPULAŢIA URBANĂ. 37

INTENSITATEA ECONOMICĂ TERITORIALĂ A POPULAŢIEI. 39

RESURSELE NATURALE GENERALE - FACTOR DE DIFERENŢIERE SPAŢIALĂ A ORGANIZĂRILOR GENERATE DE ACTIVITĂŢILE ECONOMICE. 43

SPAŢIUL - RESURSĂ NATURALĂ FUNDAMENTALĂ A ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE . 43

ATMOSFERA ÎN CALITATE DE RESURSĂ NATURALĂ A ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE . 44

APA - FACTOR DE DIFERENŢIERE SPAŢIALĂ A ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE . 46

RESURSELE ENERGETICE ŞI LOCALIZAREA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE. 47

ENERGIA - FACTOR INDIRECT DE LOCALIZARE A ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE . 47

ENERGIA - FACTOR DIRECT DE LOCALIZARE ECONOMICĂ. 49

Resursele de combustibili minerali şi localizarea activităţilor economice . 50

PETROLUL . 50

Tipuri de localizare a industriei de extracţie a petrolului . 52

Localizarea industriei de extracţie a petrolului şi transportul petrolier . 56

GAZELE NATURALE. 57

CĂRBUNII . 59

Tipuri de localizare a industriei de extracţie a cărbunilor . 61

URANIUL. 64

Energia hidroelectrică. 65

BALANŢA ENERGETICĂ A STATELOR LUMII ŞI INFLUENŢA SA ASUPRA LOCALIZĂRILOR ECONOMICE. 67

ELEMENTE DE GEOGRAFIE ECONOMICĂ ALE ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE DIN SECTORUL PRIMAR. 69

INFLUENŢA RESURSELOR DE TERENURI AGRICOLE ŞI A CALITĂŢII LOR ASUPRA SISTEMELOR DE CULTURI. 69

STRUCTURI AGRICOLE PLANETARE . 72

STRUCTURILE AGRICULTURII COMERCIALE. 73

STRUCTURILE AGRICULTURII DE SUBZISTENŢĂ. 75

INFLUENŢA RESURSELOR FORESTIERE ŞI A CALITĂŢII ACESTORA ASUPRA ACTIVITĂŢILOR SILVICE. 76

ADMINISTRAREA RESURSELOR ACVATICE ŞI ACTIVITĂŢILE PISCICOLE. 78

RESURSELE ŞI ACTIVITĂŢILE CINEGETICE . 79

ELEMENTE DE GEOGRAFIE ECONOMICĂ ALE ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE DIN SECTORUL SECUNDAR. 80

GEOGRAFIA ECONOMICĂ A INDUSTRIILOR GRELE. 82

INDUSTRIA SIDERURGICĂ . 82

METALURGIA NEFEROASĂ. 90

INDUSTRIA CHIMICĂ. 99

INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII . 105

GEOGRAFIA ECONOMICĂ A INDUSTRIILOR DE BUNURI ŞI DE ECHIPAMENTE. 106

ETAPA REGIUNILOR INDUSTRIAL-CARBONIFERE (1775-1900). 106

ETAPA REGIUNILOR INDUSTRIAL-PETROLIFERE (1850-1950). 108

ETAPA ZONELOR /PLATFORMELOR INDUSTRIALE (1950-1975). 110

ETAPA TEHNOPOLURILOR (DUPĂ 1975) . 113

Teorii asupra apariţiei şi evoluţiei spaţiale a tehnopolurilor . 113

Definirea şi repartiţia spaţială a tehnopolurilor. 115

STRUCTURI INDUSTRIALE PLANETARE. 116

STRUCTURI INDUSTRIALE INTEGRATE. 117

STRUCTURI INDUSTRIALE ÎN TRANZIŢIE . 119

STRUCTURI INDUSTRIALE IZOLATE. 119

ELEMENTE DE GEOGRAFIE ECONOMICĂ A ACTIVITĂŢILOR TURISTICE. 120

STRUCTURI TURISTICE DE INTERES MONDIAL . 120

STRUCTURI TURISTICE DE PROXIMITATE . 121

STRUCTURI TURISTICE PERIFERICE. 123

STRUCTURI TURISTICE ÎNDEPĂRTATE. 124

BIBLIOGRAFIE . 126

Extras din document

INTRODUCERE

"Dacă timpul este impus, spaţiul poate fi ales."(Cl. Ponsard)

Geografia este o ştiinţă deosebit de complexă, caracteristică izvorîtă pe de o parte din imensitatea

cîmpului său de studiu, care acoperă o zonă situată la frontiera dintre ştiintele naturii şi cele ale societăţii, iar pe de altă

parte din interferenţele epistemologice şi metodologice pe baza cărora s-au construit dogmele demersului ştiinţific

geografic.

În calitatea sa de ramură a complexului de ştiinţe geografice, geografia economică ilustrează elocvent

această complexitate relaţională atît prin dificultăţile apărute în procesul de definire a obiectului său de studiu (Donisă,

1977), cît şi prin greutăţile de definire a chiar ştiinţei în sine. Datorită suprapunerii sferelor sale de interes cu cele ale

altor discipline, geografice sau nongeografice, este foarte dificil să se definească cu exactitate ce este geografia

economică (Beguin, 1984).

Pornind de la o idee a geografului francez Paul Claval (1976), care afirma că geografia este lupta

societăţii umane împotriva rarităţii anumitor bunuri necesare, putem afirma că geografia economică studiază

localizarea activităţilor economice prin care societatea umană încearcă omogenizarea repartiţiei teritoriale a bunurilor şi

a serviciilor rare în funcţie de repartiţia populaţiei.

Faptul că geografia economică studiază în primul rînd localizarea în spaţiu a fenomenelor iar nu

distribuţia lor spaţială pare să fie principalul factor care o diferenţiază de celelalte ramuri ale geografiei umane.

Procesul de individualizare a geografiei economice ca disciplină aparte a geografiei a început în

prima jumătate a secolului al XX-lea. Primele lucrări de geografie industrială, de geografie a agriculturii sau de

geografie a comerţului (E. Levasseur - Cours d'économie rurale, industrielle et commerciale, 1867; E. Levasseur - La

France industrielle, 1879) excelau prin descrieri şi enumerări, fiind de fapt nişte lucrări-inventar ale activităţilor de

producţie şi schimb. Informaţiile acumulate erau cartografiate, autorii bazîndu-şi ulterior discursurile pe comentarea

distribuţiilor (repartiţiilor) astfel obţinute.

Studierea sistematică a acestor distribuţii a constituit o etapă necesară în individualizarea geografiei

economice ca ramură aparte. Cercetătorii au observat că anumite repartiţii erau strîns legate şi explicate de mereu

acelaşi condiţii. Respectivele condiţii au fost numite factori de localizare a activităţilor economice. În funcţie de aria şi

de specificul acţiunii fiecăruia dintre ace-ti factori, s-a încercat o clasificare a lor, deosebindu-se factori de sit şi factori

de situare sau factori de poziţie (Beguin, 1984). Pe baza diferitelor combinaţii spaţiale realizate de cele două grupe de

factori s-au încercatdiferite regionări geografice, care să facă mai inteligibile organizările economice teritoriale.

Încercările au fost limitate de extraordinara diversitate a spaţiului geografic, ce făcea imposibilă găsirea unor legităţi

universale care să fie valabile pentru fiecare caz concret. Regionările efectuate (A. Demangeon -La Picardie et les

règions voisines, 1905; R. Blanchard - La Flandre, 1906; Vidal de la Blache - Régions françaises, 1910) au demonstrat

totuşi că, deşi distribuţiile fenomenelor geografice erau foarte diferite de la un loc geografic la altul, factorii de

localizare ai acestor fenomene rămîneau în general aceiaşi.

Pornindu-se de la această constatare, eforturile geografilor au început să se concentreze către schiţarea

şi dezvoltarea unei teorii a localizării, adică a unei teorii proprii geografiei economice, care să fie capabilă să explice

localizarea spaţială a activităţilor economice (McCarthy şi Lindberg, 1966). Sub influenţa şcolilor geografice din Franţa

şi din Germania, această mişcare de idei a cuprins toată Europa, fiind sesizabilă şi în România (Şt. D. Popescu -

Localizarea industriilor în România. Studiu de geografie economică, 1905; Gh.Aghirescu - Geografia economică a

lumii, 1913, etc.).

Primele lucrări ce au început să contureze un fundament teoretic solid pentru geografia economică

(Chantillon, 1755; Lalanne, 1863) au urmărit sistematizarea marii cantităţi de informaţii acumulate şi au încercat

elaborarea unor agregate de axiome subordonate scopului urmărit de această ştiinţă. Suportul matematic al teoriei

localizării a fost creat în special de economiştii care au pus bazele economiei spaţiale (J.-H. von Thünen, A. Weber, A.

Lösch) dar şi de geografii care au încercat modelarea matematică a spaţiului geografic cu ajutorul geometriei analitice

(J. Reynaud, W. Christaller). Geografia economică a acordat şi acordă încă o mare importanţă fenomenelor observabile,

imediate, păstrînd o nuanţă descriptivistă, în timp ce economia spaţială s-a ocupat şi continuă să se ocupe cu aspectele

teoretice, abstracte şi strict normative ale localizării activităţilor economice (Lloyd şi Dicken, 1977). Cele două

discipline sînt mai mult decît complementare, evoluţia lor comună permiţînd în prezent o suprapunere aproape perfectă,

termenii de geografie economică, economie geografică sau economie spaţială fiind consideraţi ca sinonimi (O'Sullivan,

1981).

Geografia economică modernă studiază structurile şi diferenţierile spaţiale create de activităţile

economice desfăşurate în cadrul sistemului complex creat de mediu şi de spaţiu. Definirea geografiei economice este

dificilă, în primul rând pentru că raporturile sale cu celelalte ramuri menţionate ale geografiei umane sunt foarte strânse. În

general se acceptă că obiectul său de studiu constă în analiza aspectelor spaţiale ale activităţilor economice. Prin activităţi

economice înţelegem toate acţiunile întreprinse pentru producerea, consumul şi schimbul bunurilor corespunzătoare

necesităţilor societăţii umane. În centrul atenţiei acestei ramuri a geografiei umane se află descifrarea cauzelor care conduc la

localizarea activităţilor economice şi implicit a populaţiei antrenate în acest proces. Localizarea se referă la modul în care un loc

anume este ocupat, amenajat şi transformat de către om în vederea desfăşurării unor activităţi economice.

Multă vreme, geografia economică s-a limitat la o viziune descriptivă asupra activităţilor umane, oprinduse

mai ales asupra repartiţiei acestora la nivel local, regional sau naţional. Începând cu sfârşitul sec. al XIX-lea apar însă şi

încercări de explicare cauzală, mai întâi prin intermediul factorilor naturali (prezenţa unor resurse, existenţa unor axe fluviale

sau a deschiderii spre oceanul planetar, varietatea reliefului etc.) iar mai apoi şi prin luarea în calcul a factorilor umani

(prezenţa unor tradiţii artizanale, a unor necesităţi specifice, rolul urbanizării, al deschiderii spre modernitate, spre progres

etc.). De factură posibilistă sau deterministă, aceste elemente trebuiau să răspundă necesităţii unor reguli (legi) de localizare

spaţială a activităţilor economice. Dorinţa de elaborare a unor teorii ale localizării, a fost chiar mai timpurie, în rândul

economiştilor (von Thünen şi teoria rentei funciare de ex.). De altfel economia spaţială a constituit totdeauna o sursă de

inspiraţie pentru geografi, fie ca este vorba de teorii mai vechi (a locurilor centrale, W.Christaller, 1933; a localizării

industriilor, A. Weber, 1909 etc) sau a celor mai noi înscrise în aşa-numita ştiinţă regională (regional science), în centrul

căreia se află concepte precum accesibilitatea, centralitatea, proximitatea, difuziunea spaţială etc. S-a ajuns astfel, după

1950, la o relaţie interdisciplinară extrem de strânsă între geografia economică şi economia spaţială).

Principalele concepte ale geografiei economice, în afara celor deja menţionate, sunt:

-eficacitatea, respectiv raportul între un avantaj obţinut şi efortul depus. Estimarea sa îşi găseşte ilustrarea

mai ales în teoria valorii, conform căreia eficacitatea unei activităţi depinde mai ales de consumul de inteligenţă şi de spirit

organizatoric (creativitate, inovaţie, management, marketing);

-utilitatea, care exprimă satisfacerea (pozitivă sau negativă) a unor necesităţi. Utilitatea depinde de agenţii

economici (indivizi sau grupuri care exercită activităţi economice) şi de cantitatea de bunuri disponibilă pentru acesştia.

Fiecare agent încearcă să utilizeze la maximum bunurile care îl interesează, fără pierderi mari şi cu un cost minim. În acest

sens contează foarte mult circuitele informaţionale, în afara cărora este dificil de obţinut un profit;

-bunăstarea,este un alt concept care se referă la măsura în care o societate poate asigura un acces

generalizat la bunurile şi serviciile de bază. Raporturile dintre profitul agenţilor economici şi bunăstarea socială sunt foarte

complexe, de obicei agenţii economici fiind tentaţi mai degrabă de profit decât de bunăstarea generală, exprimată prin

contribuţiile aduse la buget. Este motivul pentru care o parte dintre activităţile economice eludează obligaţiile fiscale

(economia subterană), nivelul evaziunii fiind de altfel un indicator fidel al gradului de bunăstare socială.

Principalele teorii ale geografiei economice, constitute pe lungul drum al devenirii civilaţiei umane, sînt:

-teoria rentei funciare, concepută de Johann von Thünen în 1826, conform căreia fiecare cultură sau mod de

creştere a animalelor se localizează în funcţie de costul de producţie şi costul de desfacere, dependente de distanţa faţă de piaţă.

Preview document

Geografie Economică Mondială - Pagina 1
Geografie Economică Mondială - Pagina 2
Geografie Economică Mondială - Pagina 3
Geografie Economică Mondială - Pagina 4
Geografie Economică Mondială - Pagina 5
Geografie Economică Mondială - Pagina 6
Geografie Economică Mondială - Pagina 7
Geografie Economică Mondială - Pagina 8
Geografie Economică Mondială - Pagina 9
Geografie Economică Mondială - Pagina 10
Geografie Economică Mondială - Pagina 11
Geografie Economică Mondială - Pagina 12
Geografie Economică Mondială - Pagina 13
Geografie Economică Mondială - Pagina 14
Geografie Economică Mondială - Pagina 15
Geografie Economică Mondială - Pagina 16
Geografie Economică Mondială - Pagina 17
Geografie Economică Mondială - Pagina 18
Geografie Economică Mondială - Pagina 19
Geografie Economică Mondială - Pagina 20
Geografie Economică Mondială - Pagina 21
Geografie Economică Mondială - Pagina 22
Geografie Economică Mondială - Pagina 23
Geografie Economică Mondială - Pagina 24
Geografie Economică Mondială - Pagina 25
Geografie Economică Mondială - Pagina 26
Geografie Economică Mondială - Pagina 27
Geografie Economică Mondială - Pagina 28
Geografie Economică Mondială - Pagina 29
Geografie Economică Mondială - Pagina 30
Geografie Economică Mondială - Pagina 31
Geografie Economică Mondială - Pagina 32
Geografie Economică Mondială - Pagina 33
Geografie Economică Mondială - Pagina 34
Geografie Economică Mondială - Pagina 35
Geografie Economică Mondială - Pagina 36
Geografie Economică Mondială - Pagina 37
Geografie Economică Mondială - Pagina 38
Geografie Economică Mondială - Pagina 39
Geografie Economică Mondială - Pagina 40
Geografie Economică Mondială - Pagina 41
Geografie Economică Mondială - Pagina 42
Geografie Economică Mondială - Pagina 43
Geografie Economică Mondială - Pagina 44
Geografie Economică Mondială - Pagina 45
Geografie Economică Mondială - Pagina 46
Geografie Economică Mondială - Pagina 47
Geografie Economică Mondială - Pagina 48
Geografie Economică Mondială - Pagina 49
Geografie Economică Mondială - Pagina 50
Geografie Economică Mondială - Pagina 51
Geografie Economică Mondială - Pagina 52
Geografie Economică Mondială - Pagina 53
Geografie Economică Mondială - Pagina 54
Geografie Economică Mondială - Pagina 55
Geografie Economică Mondială - Pagina 56
Geografie Economică Mondială - Pagina 57
Geografie Economică Mondială - Pagina 58
Geografie Economică Mondială - Pagina 59
Geografie Economică Mondială - Pagina 60
Geografie Economică Mondială - Pagina 61
Geografie Economică Mondială - Pagina 62
Geografie Economică Mondială - Pagina 63
Geografie Economică Mondială - Pagina 64
Geografie Economică Mondială - Pagina 65
Geografie Economică Mondială - Pagina 66
Geografie Economică Mondială - Pagina 67
Geografie Economică Mondială - Pagina 68
Geografie Economică Mondială - Pagina 69
Geografie Economică Mondială - Pagina 70
Geografie Economică Mondială - Pagina 71
Geografie Economică Mondială - Pagina 72
Geografie Economică Mondială - Pagina 73
Geografie Economică Mondială - Pagina 74
Geografie Economică Mondială - Pagina 75
Geografie Economică Mondială - Pagina 76
Geografie Economică Mondială - Pagina 77
Geografie Economică Mondială - Pagina 78
Geografie Economică Mondială - Pagina 79
Geografie Economică Mondială - Pagina 80
Geografie Economică Mondială - Pagina 81
Geografie Economică Mondială - Pagina 82
Geografie Economică Mondială - Pagina 83
Geografie Economică Mondială - Pagina 84
Geografie Economică Mondială - Pagina 85
Geografie Economică Mondială - Pagina 86
Geografie Economică Mondială - Pagina 87
Geografie Economică Mondială - Pagina 88
Geografie Economică Mondială - Pagina 89
Geografie Economică Mondială - Pagina 90
Geografie Economică Mondială - Pagina 91
Geografie Economică Mondială - Pagina 92
Geografie Economică Mondială - Pagina 93
Geografie Economică Mondială - Pagina 94
Geografie Economică Mondială - Pagina 95
Geografie Economică Mondială - Pagina 96
Geografie Economică Mondială - Pagina 97
Geografie Economică Mondială - Pagina 98
Geografie Economică Mondială - Pagina 99
Geografie Economică Mondială - Pagina 100
Geografie Economică Mondială - Pagina 101
Geografie Economică Mondială - Pagina 102
Geografie Economică Mondială - Pagina 103
Geografie Economică Mondială - Pagina 104
Geografie Economică Mondială - Pagina 105
Geografie Economică Mondială - Pagina 106
Geografie Economică Mondială - Pagina 107
Geografie Economică Mondială - Pagina 108
Geografie Economică Mondială - Pagina 109
Geografie Economică Mondială - Pagina 110
Geografie Economică Mondială - Pagina 111
Geografie Economică Mondială - Pagina 112
Geografie Economică Mondială - Pagina 113
Geografie Economică Mondială - Pagina 114
Geografie Economică Mondială - Pagina 115
Geografie Economică Mondială - Pagina 116
Geografie Economică Mondială - Pagina 117
Geografie Economică Mondială - Pagina 118
Geografie Economică Mondială - Pagina 119
Geografie Economică Mondială - Pagina 120
Geografie Economică Mondială - Pagina 121
Geografie Economică Mondială - Pagina 122
Geografie Economică Mondială - Pagina 123
Geografie Economică Mondială - Pagina 124
Geografie Economică Mondială - Pagina 125
Geografie Economică Mondială - Pagina 126
Geografie Economică Mondială - Pagina 127
Geografie Economică Mondială - Pagina 128
Geografie Economică Mondială - Pagina 129

Conținut arhivă zip

  • Geografie Economica Mondiala.pdf

Alții au mai descărcat și

Câmpia Română

INTRODUCERE Prin această lucrare am încercat să realizez – pornind de la literatura de specialitate şi de la observaţiile de teren – o prezentare...

Agricultura

Evolutia in timp si spatiu a practicilor agricole Istoric: Agricultura cuprinde doua ramuri majore: cultura plantelor si cresterea animalelor....

Energia Nucleara

1. INTRODUCERE Unica sursa de energie care a alimentat civilizatia noastra pana in acest secol a fost energia solara, inmagazinata sub forma de...

Geografie Economica

I. Evolutia hartii politice (http://cono.ro) 1. Harta politică a Lumii până la începutul istoriei moderne (1642) Specifice pentru perioada...

Geografie Economica - Resurse Naturale

Tema 1: Repartitia rezervelor de petrol si productiei de petrol Petrolul este o resursă epuizabilă, fiind o rocă sedimentară caustobiolitică. El...

Relieful Vulcanic

RELIEFUL VULCANIC VULCANII reprezinta un tip de relief cu o deosebita originalitate. Formati in urma expulzarii din interiorul scoartei a unor...

Hazarde Naturale - Vulcani

1. Introducere Vulcanii şi activitatea lor au impresionat omul încă din cele mai vechi timpuri, datorită măreţiei spectacolului oferit, dar şi...

Zonele Vulcanice de pe Glob

Vulcanismul Sub denumirea de vulcanism se înțeleg totalitatea proceselor și fenomenelor geologice, legate de ascensiunea magmei din mantaua...

Ai nevoie de altceva?

''