Geografie Socială

Curs
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Geografie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 78 în total
Cuvinte : 19932
Mărime: 433.79KB (arhivat)
Cost: Gratis

Cuprins

I Originile Geografiei sociale. Contribuţii la dezvoltarea ştiinţei 3

II Spaţiul geografic 9

III Oraşele şi dezvoltarea urbanismului modern 18

IV Sărăcie şi inegalitate 28

V Starea de sănătate a populaţiei. Maladiile legate de contexte sociale 36

VI Îmbătrânirea demografică. Aspecte cantitative şi calitative 45

VII Migraţia internaţionlă 56

VIII Şomajul şi gradul de ocupare a populaţiei

Bibliografie

Extras din document

I. Originile Geografiei sociale. Contribuţii la dezvoltarea ştiinţei

De câţiva ani în România, şi de peste două-trei decenii în ţările vest şi central europene (Franţa, Marea Britanie, Germania), geografia socială suscită un interes deosebit, iar problemele sociale tot mai diverse şi situaţia de criză din ultimii ani vor contribui, fără îndoială, la creşterea importanţei acestei discipline.

Cum ar putea geografii să ignore fenomene precum şomajul, crizele spaţiului rural, depopularea acestuia (ca urmare a scăderii natalităţii, nuptialitaţii şi fertilitaţii, a cresterii divorţialităţii, îmbătrânirii populaţiei), explozia urbanizării în ţările dezvoltate, iar în cele marcate de restructurarea economică scăderea nivelului de trai, incapacitatea multor persoane de a face faţă noilor condiţii economice, creşterea migraţiei de revenire (urban-rurale), cu toate consecinţele sale şi alte fenomene sociale care sunt, în aceeaşi măsură, fenomene sau fapte spaţiale?

Social şi spaţial constituie un binom conceptual în care cei doi termeni sunt strâns legaţi, fiecare termen îmbogăţindu-se prin descrierea celuilalt. Raporturile sociale şi raporturile geografice se îmbină pentru a alcătui „spaţii sociale”, caracterizate printr-o repartiţie inegală.

Obiectul geografiei sociale constă tocmai în studierea acestor raporturi şi a interrelaţiilor dintre ele.

Sintagma „geografie socială” se pare că a fost utilizată pentru prima oară de către sociologi, între anii 1870-1880. Ea apărea în revistele inspirate de ideile şi metodele lui Le Play, care publică o Geografie socială a Franţei şi numeroase articole şi dări de seamă. Prin urmare, la originea expresiei geografie socială stau sociologii (şi nu geografii), care considerau că mediul geografic influenţează radical faptele şi comportamentele sociale.

În 1899, Herberston publică o lucrare intitulată „Omul şi munca sa, o introducere în geografia umană”, marcată de influenţa lui Geddes şi Demolins.

Treizeci de ani mai târziu, P. M. Roxby, elevul lui Herberston, face referire la Şcoala lui Le Play şi la articolele apărute între 1890 şi 1900. Potrivit acestuia, geografia socială, alături de geografia rasială, geografia economică şi politică este una dintre cele trei ramuri ale geografiei umane.

În lucrarea „Geografia umană – Studiu de clasificare pozitivă”, apărută în 1911, Jean Brunhes defineşte, în modul cel mai complet, două direcţii ale geogafiei sociale: geograful trebuie să fie atent la faptele sociale şi, cea de-a doua, formele de oganizare ale societăţilor reliefează necesitatea analizei geografice.

Precursor al geografiei sociale, Jean Brunhes acordă o importanţă deosebită studiului geografic al problemelor sociale, precum epidemiile, sărăcia urbană, delincvenţa în marile aglomeraţii industriale. Potrivit lui Brunhes, geografia socială are drept scop analiza fenomenelor sociale, cartografierea acestora şi analiza conexiunilor dintre acestea şi condiţiile fizice ale mediului înconjuător.

În Germania, constatarea că omul suportă din ce în ce mai puţin constrângerile naturale, pe care, dimpotrivă, le modifică în interesul său –. a contribuit la o reconsiderare a punctelor de vedere a lui Ratzel. În ţările anglo-saxone, unul dintre rarele proiecte de geogafie socială este cel al lui G. W. Hoke, potrivit căruia Geografia socială are drept obiect de studiu distribuţia în spaţiu a fenomenelor sociale.

Timp de treizeci de ani, din perioada primului şi celui de-al război mondial se reduc peocupările pentru geografia socială. Scurte referiri la raporturile dintre grupurile umane şi spaţiu le fac Fauché (1926), Deffontaine (1932), Meznier. O singură excepţie o constituie geografia politică a lui André Siegfried. Deşi acesta nu a avut niciodată pretenţia de a fi realizat un studiu de geografie socială, putem spune că studiul său se încadrează în geografia comportamentelor colective, care reprezintă o parte importantă a geografiei sociale. Această lipsă de preocupare pentru geografia socială înregistrată în perioada 1920-1945 surprinde, cu atât mai mult, cu cât contextul social, politic, ideologic dintre cele două războaie ar fi putut să-i detemine pe geografi să se preocupe de poblemele sociale şi să-şi pună întebări asupra raporturilor între societăţi şi spaţiile pe care acestea le ocupă. Era o perioadă a crizei economice, a şomajului, a migraţiilor internaţionale, a familiilor dezrădăcinate de sărăcie.

Preview document

Geografie Socială - Pagina 1
Geografie Socială - Pagina 2
Geografie Socială - Pagina 3
Geografie Socială - Pagina 4
Geografie Socială - Pagina 5
Geografie Socială - Pagina 6
Geografie Socială - Pagina 7
Geografie Socială - Pagina 8
Geografie Socială - Pagina 9
Geografie Socială - Pagina 10
Geografie Socială - Pagina 11
Geografie Socială - Pagina 12
Geografie Socială - Pagina 13
Geografie Socială - Pagina 14
Geografie Socială - Pagina 15
Geografie Socială - Pagina 16
Geografie Socială - Pagina 17
Geografie Socială - Pagina 18
Geografie Socială - Pagina 19
Geografie Socială - Pagina 20
Geografie Socială - Pagina 21
Geografie Socială - Pagina 22
Geografie Socială - Pagina 23
Geografie Socială - Pagina 24
Geografie Socială - Pagina 25
Geografie Socială - Pagina 26
Geografie Socială - Pagina 27
Geografie Socială - Pagina 28
Geografie Socială - Pagina 29
Geografie Socială - Pagina 30
Geografie Socială - Pagina 31
Geografie Socială - Pagina 32
Geografie Socială - Pagina 33
Geografie Socială - Pagina 34
Geografie Socială - Pagina 35
Geografie Socială - Pagina 36
Geografie Socială - Pagina 37
Geografie Socială - Pagina 38
Geografie Socială - Pagina 39
Geografie Socială - Pagina 40
Geografie Socială - Pagina 41
Geografie Socială - Pagina 42
Geografie Socială - Pagina 43
Geografie Socială - Pagina 44
Geografie Socială - Pagina 45
Geografie Socială - Pagina 46
Geografie Socială - Pagina 47
Geografie Socială - Pagina 48
Geografie Socială - Pagina 49
Geografie Socială - Pagina 50
Geografie Socială - Pagina 51
Geografie Socială - Pagina 52
Geografie Socială - Pagina 53
Geografie Socială - Pagina 54
Geografie Socială - Pagina 55
Geografie Socială - Pagina 56
Geografie Socială - Pagina 57
Geografie Socială - Pagina 58
Geografie Socială - Pagina 59
Geografie Socială - Pagina 60
Geografie Socială - Pagina 61
Geografie Socială - Pagina 62
Geografie Socială - Pagina 63
Geografie Socială - Pagina 64
Geografie Socială - Pagina 65
Geografie Socială - Pagina 66
Geografie Socială - Pagina 67
Geografie Socială - Pagina 68
Geografie Socială - Pagina 69
Geografie Socială - Pagina 70
Geografie Socială - Pagina 71
Geografie Socială - Pagina 72
Geografie Socială - Pagina 73
Geografie Socială - Pagina 74
Geografie Socială - Pagina 75
Geografie Socială - Pagina 76
Geografie Socială - Pagina 77
Geografie Socială - Pagina 78

Conținut arhivă zip

  • Geografie Sociala.doc

Alții au mai descărcat și

Orasele si Dezvoltarea Urbanismului din Perspectiva Geografiei Sociale

Cateva definitii: Urban: asezari sau localitati descrise ca “urbane” de catre organismele nationale de statistica. Urbanizare: proces de...

Solurile Romaniei

Noțiuni generale Solul este un corp natural cu organizare proprie,diversificat spațial,rezultat prin combinarea proceselor de natură...

Rusia

Pentru a putea analiza principalele linii directoare ale politicii externe și de siguranță națională a RusieI, este necesar să trasăm câteva idei...

Tipuri de Sol din Romania

SOLURILE DIN ROMÂNIA 1.CLASIFICAREA SOLURILOR Clasificarea solurilor constituie una dintre problemele cele mai complexe ale pedologiei şi...

Prospectarea Resurselor Umane in Perspectiva Dezvoltarii Durabile

Spre deosebire de alte discipline geografice care se sprijină predilect pe colectarea informaţiilor pe teren, geografia populaţiei are ca sursă...

Geopolitica

Denis Touret, specialist francez în drept internaţional, o defineşte ca fiind o ştiinţă: "Geopolitica este ştiinţa umană, realistă, care are ca...

Geologia Romaniei

Orogeneza alpină, ultima din istoria geologică a Pământului desfăşurată pe intervalul Triasic - Pleistocen, a condus la edificarea aranjamentului...

Geografia Asezarilor Urbane - Urbanizarea Globului in Spatiu si Timp

Geografia urbană– subramură a geografiei umane - Particularităţile fiecărui oraş(evolutiv, structural, funcţional, etc.); - Desprinderea...

Ai nevoie de altceva?