Geologia României

Orogeneza alpină, ultima din istoria geologică a Pământului desfăşurată pe intervalul

Triasic - Pleistocen, a condus la edificarea aranjamentului structural al teritoriului României,

aşa cum se prezintă astăzi. Acest ciclu a încorporat şi formaţiuni mai vechi în care se pot

recunoaşte amprenele orogenezelor hercinică, caledonică şi assyntică. Efectele finale ale

tectogenezei alpine sunt concretizate în două aspecte structurale diferite:

- de orogen alpin, cu structură cutată şi complicată;

- de platformă, cu structură simplă necutată.

Teritoriul României cuprinde următoarele unităţi structurale majore (Fig. 1):

platforme prealpine

1. Platforma Moldovenească

2. Platforma Bârladului şi a Deltei Dunării

3. Platforma Valahă şi a Dobrogei de Sud

4. Masivul Dobrogei Centrale

orogen alpin

1. Dobrogea de Nord

2. Carpaţii româneşti cu depresiunile adiacente

platforme alpine

1. Platforma Covurlui

2. Paltforma Babadag

Fig. 1 Platforma Moldovenească în contextul unităţilor structurale majore de pe teritoriul României şi

R. Moldova (Ionesi et al., 2005): Platforme prealpine: Platforma Moldovenească (P.M.); Platforma Bârladului

(P.B.) şi a Deltei Dunării (D.D.); Platforma Valahă (P.V.) şi a Dobrogei de Sud (D.S.); Masivul Dobrogei

Centrale (M.D.C.); Platfome alpine: Platforma Covurlui (P.C.); Paltforma Babadag (B.Bg); Carpaţii Româneşti

(Orientali, Meridionali, Apuseni) cu depresiunile tectonice adiacente: Depresiunea Transilvaniei, Depresiunea

Timişoara-Carei, Depresiunea Braşov (D.B.), Depresiunea Comăneşti (D.C.), Depresiunea Haţeg-Strei (D.H.S.),

Depresiunea Caransebeş-Mehadia (D.C.M.), Depresiunea Brad-Săcărâmb (D.B.S.), Depresiunea Petroşani

(D.P.), Depresiunea Sighet (D.S.).

1. PLATFORMA MOLDOVENEASCĂ

1.1. Delimitare şi aspecte geografice

Platforma Moldovenească este delimitată la vest de Unitatea Pericarpatică (pânza

subcarpatică, Zona de Molasă) prin falia pericarpatică care are un traseu sinuos care se

suprapune localităţilor: Straja -Solca - Păltinoasa - Tg.Neamţ - Buhuşi.

Spre sud se învecinează cu ceea ce este deocamdată acceptat ca fiind Platforma

Bârladului, de care este delimitată prin falia Fălciu - Munteni - Plopana, falie care se

continuă spre vest cu falia Bistriţei în zona de orogen. Spre nord şi est Platforma

Moldovenească se continuă cu marea Platforma Est- europeană (alte denumiri Platforma

Podolică, Platforma Rusă, platforma epiproterozoică, platforma epialgomiană) din care face

parte. Din punct de vedere geomorfologic, Platforma Moldovenească apare divizată în

două unităţi: un podiş numit Podişul Moldovei şi o câmpie, denumită Câmpia Moldovei

(Fig. 2).

Reţeaua hidrografică este tributară râurilor Siret şi Prut, care colectează toate

cursurile de apă care-şi au obârşia în Carpaţii Orientali: Suceava, Moldova, Bistriţa,

respectiv cele care vin din Podişul Moldovenesc, respectiv Câmpia Jijiei.

Fig. 2 Regionarea fizico-geografică a Podişului Moldovei de pe dreapta şi stânga Prutului (Ionesi et

al., 2005 fide Băcăuanu et al, 1982; Ungureanu, 1992).

1.2. Structura geologică

Fiind o unitate geostructurală precarpatică are o structură tipică de platformă, cele

două etaje structurale sunt conturate astfel:

- etajul structural inferior - fundamentul - a fost consolidat în Proterozoicul mediu,

fiind cunoscut numai din forajele executate;

- etajul structural superior - cuvertura - alcătuită din depozite sedimentare, se consideră

că aparţine la trei mari cicluri de sedimentare întrerupte de etape de exondare.