Geologie și Pedologie

Curs
8.7/10 (4 voturi)
Domeniu: Geografie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 130 în total
Cuvinte : 73621
Mărime: 9.41MB (arhivat)
Publicat de: Teresa Boboc
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Schutz Raluca Alexandra

Extras din curs

CAPITOLUL I

OBIECTUL DE STUDIU AL GEOLOGIEI

Cuvinte cheie: geologie; cristalografie; mineralogie; pertografia; paleontologie; sedimentologie; hidrogeologie

Etimologic cuvântul „geologie” provine din grecescul „geo” care are înţelesul de pământ şi „logos” care înseamnă cuvântare, cântare cu înţelesul de ştiinţă.

Geologia este o ştiinţă a Pământului, care studiază rocile, mineralele, fosilele, structurile tectonice, alcătuirea stratigrafică a diferitelor regiuni, originea şi istoria Pământului, precum şi procesele care au generat resursele minerale şi energetice în timp şi spaţiu.

Prin studiu geologic se poate explica complexitatea transformărilor care au avut loc la suprafaţa sau în interiorul pământului prin asimilarea proceselor din trecutul geologic cu procesele care se produc astăzi. De exemplu:

- acţiunea căldurii degajată de soare,

- acţiunea modelatoare a curenţilor de aer,

- acţiunea apei sub toate formele în care apare ea în natură,

- acţiunea modificatoare a florei şi faunei.

Relieful este rezultatul acţiunii factorilor externi la care se adaugă factori interni care se manifestă din când în când sub formă de erupţii vulcanice sau mişcări tectonice,

Eroziunea reliefului prin acţiunea factorilor modelatori, care sunt apa, aerul şi vieţuitoarele se manifestă prin transportarea şi depunerea materialului erodat în bazine de sedimentare (mări, oceane) în strate ce se depun lent dar continuu pentru a reface scoarţa terestră dovedesc starea de mişcare şi modificare a geosistemelor.

Acumularea cantitativă a materialelor depuse se transformă la un moment dat prin deplasarea maselor continentale, în urma mişcărilor tectonice, într-o formă de relief asupra căreia începe o nouă acţiune a agenţilor modificatori. Această acţiune şi transformare s-a produs şi asupra lumii organice în care indivizii au evoluat de la forme simple la forme complexe, ceea ce arată că viaţa este un şir neîntrerupt de apariţii şi dispariţii de adaptare şi creare de noi organisme.

Prin activitatea geologică omul a reuşit să cunoască doar partea exterioară a globului terestru care este crusta terestră din a cărei grosime maximă de 60 km se cunoaşte în mod direct prin intermediul forajelor de mare adâncime aproximativ 15000 – 16000 metri.

Geologia s-a dezvoltat în strânsă legătură cu necesităţile practice de cunoaştere şi valorificare resurselor minerale utile, preocupări primitive în acest domeniu fiind prezente de la începutul apariţiei civilizaţiilor primitive prin folosirea silexului sau a cremenei ca armă de apărare .De asemenea serpentina şi jadul, care sunt de culoare verde, erau folosite ca obiecte de podoabă. Mai târziu argila este folosită de către olari pentru confecţionarea diferitelor vase.

Domeniile de studiu ale geologiei

Geologia cuprinde o serie de domenii care au apărut şi s-au dezvoltat odată cu evoluţia civilizaţiilor din care cele mai importante sunt: cristalografia, mineralogia, petrologia şi petrografia, paleontologia, stratigrafia, sedimentologia, geologia istorică, geologia structurală, geologia fizică şi geofizica alături de care se adaugă şi domenii legate direct de valorificarea resurselor economice ale scoarţei terestre şi de problemele ale construcţiilor inginereşti civile sau industriale, cum sunt geologia zăcămintelor de minerale, geologie combustibililor fosili, geochimia, hidrogeologia, geologia inginerească şi geologia aplicată.

Cristalografia este domeniul care se ocupă cu studiul corpurilor solide cu structură cristalină şi ajută mineralogia, petrologia, petrografia, geochimia, fizica etc. Principalele direcţii de cercetare sunt: studiul morfologiei cristalelor şi trăsăturilor geometrice ale structurii lor interne, studiul proprietăţilor fizice ale cristalelor, al proprietăţilor optice, al structurii lor interne şi procesele legate de formarea, creşterea şi dezvoltarea cristalelor în natură sau laborator.

Mineralogia este un domeniu al geologiei al cărui obiect de studiu îl constituie proprietăţile şi originea mineralelor din scoarţa terestră.

Petrologia este o ramură a geologiei care se ocupă cu studiul rocilor şi care cuprinde petrografia şi petrogeneza. Se împarte în petrologie structurală, magmatică,metamorfică şi sedimentară.

Petrografia este o disciplină geologică a petrologiei care se ocupă cu inventariere, clasificarea şi descrierea rocilor din punct de vedere al constituţiei mineralogice, al structurii şi texturii lor.

Stratigrafia este ştiinţa stratelor geologice şi studiază grupare stratelor în secvenţe stratigrafice având ca scop stabilirea vârstei acestora în mod relativ sau absolut. Se ocupă şi cu corelarea în plan geografic regional şi planetar, ajutând la întocmirea hărţilor geologice.

Paleontologia studiază resturile fosile ale organismelor care au trăit în diferite perioade geologice. grecescul „palouos” care înseamnă vechi sau de demult şi „ontos” care are însemnătatea de fiinţă, vieţuitoare.

Sedimentologia este o ramură a geologiei care studiază formarea şi evoluţia sedimentelor din bazinele de sedimentare (mări şi oceane).

Geologia zăcămintelor de substanţe minerale utile cercetează legile formării şi repartizării în scoarţa terestră a diferitelor acumulări de minereuri combustibili fosili (petrol, gaze naturale, cărbuni).

Hidrogeologia se ocupă cu studiul apelor subterane.

Geologia inginerească se ocupă cu studierea condiţiilor geologice ale terenurilor utilizate pentru construcţii civile şi industriale.

Legăturile geologiei cu alte ştiinţe şi discipline

Geologia are legături foarte strânse cu geomorfologia care are ca obiect de studiu suprafaţa accidentată a scoarţei terestre, adică a reliefului care sete strâns legat şi condiţionat de constituţia structurală şi mişcările tectonice ale scoarţei terestre.

Pentru aplicarea unor transformări de ordin fizic, chimic şi biologic ştiinţele geologice apelează la fizică, chimie şi biologie astfel născându-se geochimia care realizează legătura dintre geologie şi chimie având ca drept scop studierea legilor repartiţiei şi migraţiei în timp a diferitelor elemente chimice în scoarţa terestră.

Prin extinderea modelelor fizico-matematice în cercetarea geologică a apărut geofizica care studiază starea fizică a globului pământesc.

O altă disciplină care este legată de geologie este paleontologia moleculară care studiază structurile prebiotice din cadrul celor mai vechi roci ce intră în componenţa crustei terestre.

Biocosmochimia urmăreşte şi studiază materia organică din spaţiile extraterestre şi aduce contribuţii la o problemă foarte controversată şi astăzi cum a apărut viaţa pe Pământ.

Geologia medicală examinează bolile provocate de ingerarea unor substanţe toxice ajunse în elementele din sol sau apă prin procese actuale, naturale sau antropice. Se urmăreşte proporţia de Pb, Cu,Zn, Hg, din organismele vegetale şi animale prin studii de biogeochimie.

Ingerarea de Pb din galenă provoacă boala numită galenism, iar consumarea de peşte cu Hg poate provoca boala numită minamata după numele unei regiuni din Japonia unde a fost semnalată pentru prima dată.

Bioseismologia studiază comportamentul animalelor la fenomene ce preced cutremurele pentru a putea prevedea evenimente seismice importante.

Preview document

Geologie și Pedologie - Pagina 1
Geologie și Pedologie - Pagina 2
Geologie și Pedologie - Pagina 3
Geologie și Pedologie - Pagina 4
Geologie și Pedologie - Pagina 5
Geologie și Pedologie - Pagina 6
Geologie și Pedologie - Pagina 7
Geologie și Pedologie - Pagina 8
Geologie și Pedologie - Pagina 9
Geologie și Pedologie - Pagina 10
Geologie și Pedologie - Pagina 11
Geologie și Pedologie - Pagina 12
Geologie și Pedologie - Pagina 13
Geologie și Pedologie - Pagina 14
Geologie și Pedologie - Pagina 15
Geologie și Pedologie - Pagina 16
Geologie și Pedologie - Pagina 17
Geologie și Pedologie - Pagina 18
Geologie și Pedologie - Pagina 19
Geologie și Pedologie - Pagina 20
Geologie și Pedologie - Pagina 21
Geologie și Pedologie - Pagina 22
Geologie și Pedologie - Pagina 23
Geologie și Pedologie - Pagina 24
Geologie și Pedologie - Pagina 25
Geologie și Pedologie - Pagina 26
Geologie și Pedologie - Pagina 27
Geologie și Pedologie - Pagina 28
Geologie și Pedologie - Pagina 29
Geologie și Pedologie - Pagina 30
Geologie și Pedologie - Pagina 31
Geologie și Pedologie - Pagina 32
Geologie și Pedologie - Pagina 33
Geologie și Pedologie - Pagina 34
Geologie și Pedologie - Pagina 35
Geologie și Pedologie - Pagina 36
Geologie și Pedologie - Pagina 37
Geologie și Pedologie - Pagina 38
Geologie și Pedologie - Pagina 39
Geologie și Pedologie - Pagina 40
Geologie și Pedologie - Pagina 41
Geologie și Pedologie - Pagina 42
Geologie și Pedologie - Pagina 43
Geologie și Pedologie - Pagina 44
Geologie și Pedologie - Pagina 45
Geologie și Pedologie - Pagina 46
Geologie și Pedologie - Pagina 47
Geologie și Pedologie - Pagina 48
Geologie și Pedologie - Pagina 49
Geologie și Pedologie - Pagina 50
Geologie și Pedologie - Pagina 51
Geologie și Pedologie - Pagina 52
Geologie și Pedologie - Pagina 53
Geologie și Pedologie - Pagina 54
Geologie și Pedologie - Pagina 55
Geologie și Pedologie - Pagina 56
Geologie și Pedologie - Pagina 57
Geologie și Pedologie - Pagina 58
Geologie și Pedologie - Pagina 59
Geologie și Pedologie - Pagina 60
Geologie și Pedologie - Pagina 61
Geologie și Pedologie - Pagina 62
Geologie și Pedologie - Pagina 63
Geologie și Pedologie - Pagina 64
Geologie și Pedologie - Pagina 65
Geologie și Pedologie - Pagina 66
Geologie și Pedologie - Pagina 67
Geologie și Pedologie - Pagina 68
Geologie și Pedologie - Pagina 69
Geologie și Pedologie - Pagina 70
Geologie și Pedologie - Pagina 71
Geologie și Pedologie - Pagina 72
Geologie și Pedologie - Pagina 73
Geologie și Pedologie - Pagina 74
Geologie și Pedologie - Pagina 75
Geologie și Pedologie - Pagina 76
Geologie și Pedologie - Pagina 77
Geologie și Pedologie - Pagina 78
Geologie și Pedologie - Pagina 79
Geologie și Pedologie - Pagina 80
Geologie și Pedologie - Pagina 81
Geologie și Pedologie - Pagina 82
Geologie și Pedologie - Pagina 83
Geologie și Pedologie - Pagina 84
Geologie și Pedologie - Pagina 85
Geologie și Pedologie - Pagina 86
Geologie și Pedologie - Pagina 87
Geologie și Pedologie - Pagina 88
Geologie și Pedologie - Pagina 89
Geologie și Pedologie - Pagina 90
Geologie și Pedologie - Pagina 91
Geologie și Pedologie - Pagina 92
Geologie și Pedologie - Pagina 93
Geologie și Pedologie - Pagina 94
Geologie și Pedologie - Pagina 95
Geologie și Pedologie - Pagina 96
Geologie și Pedologie - Pagina 97
Geologie și Pedologie - Pagina 98
Geologie și Pedologie - Pagina 99
Geologie și Pedologie - Pagina 100
Geologie și Pedologie - Pagina 101
Geologie și Pedologie - Pagina 102
Geologie și Pedologie - Pagina 103
Geologie și Pedologie - Pagina 104
Geologie și Pedologie - Pagina 105
Geologie și Pedologie - Pagina 106
Geologie și Pedologie - Pagina 107
Geologie și Pedologie - Pagina 108
Geologie și Pedologie - Pagina 109
Geologie și Pedologie - Pagina 110
Geologie și Pedologie - Pagina 111
Geologie și Pedologie - Pagina 112
Geologie și Pedologie - Pagina 113
Geologie și Pedologie - Pagina 114
Geologie și Pedologie - Pagina 115
Geologie și Pedologie - Pagina 116
Geologie și Pedologie - Pagina 117
Geologie și Pedologie - Pagina 118
Geologie și Pedologie - Pagina 119
Geologie și Pedologie - Pagina 120
Geologie și Pedologie - Pagina 121
Geologie și Pedologie - Pagina 122
Geologie și Pedologie - Pagina 123
Geologie și Pedologie - Pagina 124
Geologie și Pedologie - Pagina 125
Geologie și Pedologie - Pagina 126
Geologie și Pedologie - Pagina 127
Geologie și Pedologie - Pagina 128
Geologie și Pedologie - Pagina 129
Geologie și Pedologie - Pagina 130

Conținut arhivă zip

  • Geologie si Pedologie.doc

Alții au mai descărcat și

Influența cutremurelor din Județul Vrancea asupra vulnerabilității terenului la alunecările de teren

Prezenta lucrare este structurată pe trei capitole și tratează cauzele ṣi efectele alunecãrilor de teren produse de cutremurul din 1977 în Judeţul...

Mineralele

Introducere „Un om nu este cult datorită noţiunilor care i-au fost vîrîte cu de-a sila în cap, ci graţie elementelor pe care şi le-a însuşit cu...

Pluto

Introducere Pluto este o planetă ce orbitează in jurul Soarelui. Ea imparte regiune din orbita sa cunoscută ca centura Kuiper cu o coleţie de...

Obcinile Bucovinei

Europa Estică are o extensiune remarcabilă, atât pe latitudine cât şi pe longitudine, desfăşurându-se între mările aferente Oceanului Arctic, la...

Fișe minerale

• Denumire: HEMATIT • Clasa mineralelor:OXIZI • Proprietati fizice: Duritatea: 6.5 Clivajul: inexistent Spartura:concoidală - scoriata...

Presiunea atmosferică - meteorologie

– determinarea presiunii atmosferice Presiunea atmosferica P este forta F cu care invelisul gazos al planetei apasa asupra unitatii de suprafata...

Meteorologie

Particulele de apa lichida ori solida(cristalizata sau amorfa) care cad din nori si ating suprafata terestra, poarta numele de precipitatii...

Subcarpații Vâlcii

Cuvinte cheie: subcarpaţii Vâlcii, mediu natural, resurse, industrie, exploatări Introducere Subcarpaţii Vâlcii sunt o subunitate a Subcarpaţilor...

Te-ar putea interesa și

Studiu Geografic al Municipiului Brașov

INTRODUCERE ISTORICUL CERCETĂRILOR GEOGRAFICE Braşovul, a devenit un oraş renumit din punct de vedere cultural şi al învăţământului foarte...

Structura pe Grupe de Vârstă și Sexe a Populației Județului Iași în Perioada de Tranziție

CAPITOLUL I. INTRODUCERE Lucrarea de fata se încadreaza în studiile de geografie umana regionala, cu referire la populatia asezarilor umane (...

Riscuri naturale și antropice în Orașul Negrești

Cap I. Introducere 1.1 Obiectivele lucrării Unul dintre principalele motive pentru care am ales ca zonă de studiu acest oraş îl constituie faptul...

Amenajamentul pastoral al pajiștilor din comuna vulturești

Pajiștile sunt un element esenţial al sistemelor de agricultură durabilă, care răspund exigenţelor cererii de alimente sănătoase şi de calitate...

Riscuri hidrologice pe râul Suceava

INTRODUCERE Motivația alegerii acestei teme se datorează mai multor motive. Un prim motiv se datorează faptului că am crescut în satul Prelipca,...

Sivicultura, Geologie

CAPITOLUL 1. DATE CU CARACTER GENERAL 1.1. OBIECTIVE DE PROIECTARE Proiectul de lucrări silvotehnice are drept scop stabilirea cadrului adecvat...

Tundră și Taiga

Introducere Motivul pentru care am ales sa prezint biomul de Tundra este insasi natura lui schimbatoare.In perioada verii,tundra este un paradis...

Evoluția spațială și demografică a UAT Miroslava

Introducere Obiectivele lucrării de față sunt analizarea evoluție spațiale cu precădere asupra modificării structurii funciare în perioada 2005 -...

Ai nevoie de altceva?