Geomorfologie

Miscarea materialelor se face sub impulsul gravitatiei. Ea se realizeaza in 2 moduri principale:

1. Prin intermediul unui mediu / agent de transport – se numeste transport si este efectuata in mod obisnuit de catre rauri, ghetari, apa marii, vant;

2. Prin autodeplasare (miscare de la sine) – se mai numeste deplasare de mase.

Ambele procese constituie miscarile maselor la suprafata globului.

FORTELE MOTRICE ALE DEPLASARII

Exista o serie de forte care contribuie la miscarea materialelor sau care provoaca trecerea de la starea de repaus la cea de miscare, facilitand astfel manifestarea gravitatiei: forte motrice. Exista insa si forte ce se opun deplasarii: frecarea.

Forte motrice: greutatea maselor, procesele care pot provoca schimb de volum, presiunea si actiunea radacinilor si a animalelor.

• Greutatea maselor

Un moment esential al miscarii maselor in general / al particulelor lor este depasirea starii de repaus / punerea in miscare. Acest salt solicita o forta mult mai mare decat cea necesara pentru deplasarea aceluiasi corp care se afla deja in miscare. Momentul respectiv este indicat prin notiunea de prag de declansare in opozitie cu pragul de oprire.

Forta necesara pornirii unei mase la panta egala este cu atat mai mare cu cat greutatea materialelor va fi mai mare; cu cat panta va creste, cu atat forta necesara forta necesara pornirii pragului de declasare va fi mai mica.

• Modificarile de volum

Pot fi provocate de:

-Oscilatii de temperatura;

-Umplerea si contractarea argilelor prin umezire si uscare.

• Presiunea radacinilor plantelor si actiunea animalelor

Determina miscari ale particulelor scoartei de alterare, importanta lor fiind redusa, ele incadrandu-se la cresterile de greutate si la variatiile de volum.

FACTORII CARE INFLUENTEAZA DEPLASAREA

A. PANTA

Reprezinta elementul prin care se materializeaza actiunea fortei de gravitatie in miscarea materialelor. Cu cat panta este mai apropiata de verticala, cu atat gravitatiea isi exercita totata forta asupra particulelor; cand panta descreste spre valori tot mai mici, atunci intervine frecarea ce se opune deplasarilor cauzate de gravitatie.

Oricat de mare ar fi panta, exista roci care datorita coeziunilor mari rezista chiar si la pante de 90®. Aceasta nu inseamna ca panta nu isi exercita rolul de punere in valoare a fortei de gravitatie. De pe peretele stancos se desprind continuu particule ce cad brusc la baza abruptului. Procesele de desprindere se deplasare tind continuu sa realizeze o pozitie stabila / de echilibru pentru materialele de pe panta.

Orice stanca / particula care sta pe un versant in pozitie relativ instabila tinde sa se deplaseze pe panta catre o regiune joasa, cat mai putin inclinata.

B. COEZIUNEA ROCILOR

Coeziunea insumeaza o serie de proprietati ale rocii care au importanta primordiala in franarea / favorizarea deplasarii.

Rocile putin coezive: nisip, argila, pietris, se deplaseaza cu usurinta. Ele o mobilitate initiala care le face sa se deplaseze in starea lor primara sau in contact cu apa. Rocile cu o coeziune mai mare au o mobilitate initiala redusa, insa prin alterare ele devin nobile capatand mobilitate dobandita.

C. FRACAREA

Intre particulele si elementele care sunt in deplasare se exercita o frecare interna, iar intre masele in miscare si aptul in loc se formeaza o frecare externa.

Frecarea este tot mai mare spre partile inferioare ale versantului si ca urmare, evacuarea materialelor descreste in acest sens, dar tot in acest sent cresc si factorii care reduc coeficientul de frecare contribuind astfel la facilitarea miscarii si evacuarii chiar si la baza versantului. Miscarea si evacuarea devin astfel continue si pe tot versantul.

Evacuarea, inclusiv din partile joase face ca unghiul de frecare sa nu fie atins nici la baza scoartei de alterare decat cu greu, ca urmare, deplasarea continua si aici pana la pante foarte mici.

Prin acest mecanism se explica uniformitatea neteziriipartilor inferioare ale versantilor, pantele lor foarte reduse, umplerea ravenelor, de aici si imposibilitatea acestora de a se adanci deoarece orice inceput de adancire este repede umplut de miscarea areala a alterarilor.