Extras din document
RESURSELE NATURALE
Intre mediul natural si omenire exista o relatie importanta prin valorificarea resurselor natural ale biosferei, hidrosferei si scoartei terestre. Aceasta relatie a aparut o data cu omul care a trecut de la stadiul de vanator la cel de culegator, la practicarea agriculturii apoi la topirea si prelucrarea materialelor, continuand cu descoperirea fortei aburului si a tehnologiei moderne.
Geografia economica ia in consideratie aceste relatii si analizeaza conexiunea dintre cerintele sociale si valorificarea resurselor din mediul natural.
RESURSELE SI BOGATIILE NATURALE
Unii geografi au considerat resursele si bogatiile din perspectiva ecologica iar altii au optat pentru dominant economica.
Resursele reprezinta ansamblul mijloacelor natural de care dispune o colectivitate din punct de vedere energetic necesare omului pentru cerintele sale fiziologice. Bogatiile reprezinta tot ceea ce poate satisfice o nevoie si in special bunuri care pot fi obiecte-proprietate si care au valoare.
In concluzie resursele exista independent de om si conditioneaza marile echilibre planetare pe cand bogatiile nu ar exista decat in functie de actiunile omului.
Resursele naturale sunt rezultatul actiunii dintre mai multe medii naturale, cum ar fi biosferasu solul, cu apele si cu radiatia solara.
Spatiul si atmosfera sunt utilizate pentru comunicatii. Energia solara este captata pentru producerea energiei electrice, in schimb atmosfera protejeaza si intretine viata, aerul echilibreaza termic si filtreaza radiatiile iar solul reprezinta resursa amenajabila in vederea obtinerii de recolte necesare pentru hrana omenirii. Oceanele si marile reprezinta si acestea resurse minerale, alimentare, de energie iar biosfera este un mare complex care reprezinta practice mediul de echilibru pentru activitatile omului. Nu in ultimul rand omul este cel care a provocat transformarile sistemelor ecoterestre si care conditioneaza structura si productia ecosistemelor.
CRITERII DE CLASIFICARE A RESURSELOR
SI BOGATIILOR NATURALE
1. Resurse si bogatii epuizabile
Acestea s-au folosit din timpurile geologice stravechi (minereuri feroase, neferoase, minereuri rare, sare, gips, fluor, roci de constructii, basalt, granit, nisip, combustibili minerali fosili). Toate acestea au fost extreme de utilizate in economia mondiala. Din cele amintite mai sus a trebuit sa gestionam correct rezervele sis a cautam posibilitati de reciclare a unora dintre ele.
2. Resurse si bogatii inepuizabile
2.1 Radiatia solara si apele oceanice - exista independent de actiunea umana si nu pot fi modificate de acestea dar pot exista exceptii atunci cand apele dulci pot fi pompate, deviate sau stocate in diverse scopuri insa pot fi afectate de poluare.
2.2 relieful (peisajul natural) - si acestea pot fi modificate de om prin defrisare si urbanizare
2.3 resursele Oceanului Planetar - pe terra se observa o predominare asupra fetelor ocupate de ape marine. Apele ocupa 70.8% din suprafata Pamantului pe cand uscatul 29.2%. Volumul apelor oceanice este de 1.362.000 km³ si a ramas de milioane de ani la aceeasi valoare.
In ultima perioada se observa un consum tot mai mare de apa atat de catre populatie cat si in industrie. Ca urmare desalinizarea apeioceanice devine o cerinta tot mai actuala insa procesul tehnologic de desalinizare este inca foarte costisitor.
Consumul de apa este, in general, de 30 l/zi/locuitor in tarile slab dezvoltate si pana la 2000 l/zi/locuitor in tarile industrializate.
Apa dulce se consuma in cantitati mari mai ales in industrie si agricultura si mai apoi in consumul casei. Spre exemplu Bucurestiul consuma 1,435 milioane m³/zi.
In 1975 functionau in lume peste 1000 de uzine pentru desalinizarea apei de mare, cu o productie de 2,1 milioane m³/zi iar in anul 2000 productia era de 14 milioane m³/zi.
Cele mai multe uzine de desalinizare functioneaza in zona Golfului Persic in tari cu mari productii de petrol, cu resurse financiare mari si o continua crestere a populatiei (ex. Arabia Saudita desalinizeaza 4,16 milioane m³/zi, Emiratele Arabe Unite 2,3 milioane m³/zi iar Kuweit 1,53 milioane m³/zi).
Preview document
Conținut arhivă zip
- Georgrafie economica.docx