Globalizarea si Orasul

Curs
7/10 (1 vot)
Domeniu: Geografie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 82 în total
Cuvinte : 25866
Mărime: 93.67KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Tanase Ion

Extras din document

1.1. Spaţiul în teoria economică

Analiza economică nu a acordat decât o importanţă marginală dimensiunii spaţiale datorită dificultăţilor metodologice. Câteva modele mai vechi au fost însă îmbogăţite pentru a integra dimensiunea spaţială. Cum s-a realizat aceasta şi pe ce considerente ?

Dintotdeauna, ştiinţa economică a căutat să se articuleze cât mai coerent în ansamblul celorlalte ştiinţe sociale : psihologia, sociologia sau istoria. Astfel au început să fie luate în calcul dimensiuni noi ale fenomenelor economice cum ar fi credinţele oamenilor, instituţiile (nu doar economice) sau chiar timpul, cu o dublă motivaţie:

În primul rând, a crescut numărul factorilor extraeconomici ce au influenţă asupra sferei economice şi care trebuie luaţi în calcul, cel puţin cu titlu de parametri exogeni, deşi s-ar putea ajunge la o simplificare prea mare.

În al doilea rând, metoda economică de explicare a fenomenelor ar putea fi împrumutată şi altor ştiinţe sociale, astfel încât să se realizeze un cadru analitic unificat. Dar astfel s-ar ajunge la un adevărat "imperialism exercitat de ştiinţa economică" ( J F Thisse, B Walliser, 1998 )1.

Ştiinţa socială cea mai apropiată se pare că a fost geografia umană, care a condus la luarea în considerare a dimensiunii spaţiale a fenomenelor economice. Spaţiul prezintă caracteristici eterogene şi atipice, fiind mai uşor de perceput dar din ce în ce mai greu de valorificat.

Dacă în trecut spaţiul reprezenta o resursă la îndemână, creşterea populaţiei şi diversificarea activităţilor l-au transformat într-o resursă rară, spre deosebire de timp care "câştigă teren" mai ales prin mărirea vitezelor cu care se desfăşoară procesele ca urmare a progreselor înregistrate în domeniul serviciilor de telecomunicaţii.

Spaţiul este un substrat incontestabil şi structurat al oricărei activităţi economice, find necesară introducerea lui în calcul.

Emergenţa structurilor geografice specifice, a oraşelor, poate fi explicată prin metodologia economică dincolo de comportamentele individuale ale agenţilor economici.

Dacă spaţiul a reţinut atenţia părinţilor fondatori ai teoriei economice (Ponsard, 1983)², contribuţiile ulterioare legate de acest subiect sunt modeste şi dispersate în gândirea economică. Cele mai multe modele economice sugerează că spaţiul, distanţa, localizarea nu au decât o influenţă marginală asupra funcţionării economiei.

Modelele economice existente au fost modificate sau completate în scopul integrării dimensiunii spaţiale mai întâi în ceea ce priveşte alegerea individuală şi apoi şi cu privire la interacţiunile colective.

Astfel au fost reţinute cinci filiere de reflexie deşi în contribuţiile recente există tendinţa combinării lor.

Să presupunem că există un cadru geografic dat. Dacă intervin mai întâi alegeri de ordin economic, alegerea de localizare se studiază în umbra condiţiilor economice prestabilite. Cele două tipuri de alegere sunt simultane când bunurile sunt deja localizate. Activităţile economice se află la originea externalităţilor pozitive datorate proximităţii, dar ele sunt constrânse totuşi de cantitatea limitată de teren disponibil.

Cele 5 filiere analizate în continuare sunt :

- spaţiul - ca suport al schimburilor

- spaţiul - ca localizare a unei activităţi

- spaţiul - caracteristică a bunurilor economice

- spaţiul - ca sursă a efectelor de proximitate

- spaţiul - ca resursă rară

1.1.1 Spaţiul ca suport al schimburilor

Într-o viziune simplificată, spaţiul este considerat un receptacul fizic natural în care se instalează agenţii economici şi în care se derulează activităţile economice. Acest lucru presupune existenţa unei structuri geografice exogene preexistente care constrânge fenomenele economice, dezvoltate din punct de vedere endogen. Această structură aminteşte de un graf în care agenţii economici ocupă nodurile şi în care schimburile urmează reţelele. Cu alte cuvinte, deşi agenţii economici efectuează activităţi locale ( de producţie şi consum ) care nu necesită nici o dimensiune spaţială, schimburile se fac totuşi la o anumită distanţă care dă naştere unui cost.

O astfel de abordare poate fi întâlnită în modelul Heckscher-Ohlin ( Ohlin, 1933)3. Agenţii de bază sunt ţări care admit existenţa activităţilor interne de producţie şi de schimb dar şi a activităţilor externe de schimb, constrânse însă de mobilitatea mai mare sau mai mică a bunurilor şi persoanelor. O primă variantă ia în considerare schimbul de produse între ţări care posedă factori de producţie specifici şi ficşi ( capitalul şi munca ).

O a două variantă presupune schimburile de factori între ţări dar consideră că produsele, deşi oferite în cantităţi variabile, sunt consumate în ţările de origine.

Se poate face observaţia că entitatea politico – spaţială de referinţă este aici naţiunea, concept fără prea multă pertinenţă la nivel economic pentru că acoperă realităţi locale diverse, chiar şi în condiţiile în care naţiunea este dotată cu un sistem monetar şi fiscal specific. Singura dimensiune spaţială astfel reţinută este frontiera naţională, concepută ca unica sursă de eterogenitate în ţesutul economic. Acceptat de Adam Smith, acest postulat a fost probabil reţinut de economiştii britanici din cauza integrării mai mari a pieţelor interne din Anglia secolelor trecute faţă de restul continentului.

Preview document

Globalizarea si Orasul - Pagina 1
Globalizarea si Orasul - Pagina 2
Globalizarea si Orasul - Pagina 3
Globalizarea si Orasul - Pagina 4
Globalizarea si Orasul - Pagina 5
Globalizarea si Orasul - Pagina 6
Globalizarea si Orasul - Pagina 7
Globalizarea si Orasul - Pagina 8
Globalizarea si Orasul - Pagina 9
Globalizarea si Orasul - Pagina 10
Globalizarea si Orasul - Pagina 11
Globalizarea si Orasul - Pagina 12
Globalizarea si Orasul - Pagina 13
Globalizarea si Orasul - Pagina 14
Globalizarea si Orasul - Pagina 15
Globalizarea si Orasul - Pagina 16
Globalizarea si Orasul - Pagina 17
Globalizarea si Orasul - Pagina 18
Globalizarea si Orasul - Pagina 19
Globalizarea si Orasul - Pagina 20
Globalizarea si Orasul - Pagina 21
Globalizarea si Orasul - Pagina 22
Globalizarea si Orasul - Pagina 23
Globalizarea si Orasul - Pagina 24
Globalizarea si Orasul - Pagina 25
Globalizarea si Orasul - Pagina 26
Globalizarea si Orasul - Pagina 27
Globalizarea si Orasul - Pagina 28
Globalizarea si Orasul - Pagina 29
Globalizarea si Orasul - Pagina 30
Globalizarea si Orasul - Pagina 31
Globalizarea si Orasul - Pagina 32
Globalizarea si Orasul - Pagina 33
Globalizarea si Orasul - Pagina 34
Globalizarea si Orasul - Pagina 35
Globalizarea si Orasul - Pagina 36
Globalizarea si Orasul - Pagina 37
Globalizarea si Orasul - Pagina 38
Globalizarea si Orasul - Pagina 39
Globalizarea si Orasul - Pagina 40
Globalizarea si Orasul - Pagina 41
Globalizarea si Orasul - Pagina 42
Globalizarea si Orasul - Pagina 43
Globalizarea si Orasul - Pagina 44
Globalizarea si Orasul - Pagina 45
Globalizarea si Orasul - Pagina 46
Globalizarea si Orasul - Pagina 47
Globalizarea si Orasul - Pagina 48
Globalizarea si Orasul - Pagina 49
Globalizarea si Orasul - Pagina 50
Globalizarea si Orasul - Pagina 51
Globalizarea si Orasul - Pagina 52
Globalizarea si Orasul - Pagina 53
Globalizarea si Orasul - Pagina 54
Globalizarea si Orasul - Pagina 55
Globalizarea si Orasul - Pagina 56
Globalizarea si Orasul - Pagina 57
Globalizarea si Orasul - Pagina 58
Globalizarea si Orasul - Pagina 59
Globalizarea si Orasul - Pagina 60
Globalizarea si Orasul - Pagina 61
Globalizarea si Orasul - Pagina 62
Globalizarea si Orasul - Pagina 63
Globalizarea si Orasul - Pagina 64
Globalizarea si Orasul - Pagina 65
Globalizarea si Orasul - Pagina 66
Globalizarea si Orasul - Pagina 67
Globalizarea si Orasul - Pagina 68
Globalizarea si Orasul - Pagina 69
Globalizarea si Orasul - Pagina 70
Globalizarea si Orasul - Pagina 71
Globalizarea si Orasul - Pagina 72
Globalizarea si Orasul - Pagina 73
Globalizarea si Orasul - Pagina 74
Globalizarea si Orasul - Pagina 75
Globalizarea si Orasul - Pagina 76
Globalizarea si Orasul - Pagina 77
Globalizarea si Orasul - Pagina 78
Globalizarea si Orasul - Pagina 79
Globalizarea si Orasul - Pagina 80
Globalizarea si Orasul - Pagina 81
Globalizarea si Orasul - Pagina 82

Conținut arhivă zip

  • Globalizarea si Orasul.doc

Alții au mai descărcat și

Turism Urban - Studiu Comparativ al Turismului in Orasele Paris si Cannes

Introducere “A face turism înseamnã a merge sã cauţi foarte departe dorul de a te întoarce acasã.’’ Conform Dicţionarului Explicativ al limbii...

Fenomene Orajoase

Definitie  Fenomen orajos  Trasnet  Fulger  Tunet Mitologie Cercetare: Benjamin Franklin (Fig.4)demonstreaza ipoteza ca fulgerul este...

Cluj-Napoca

Scurta prezentare a orasului Cluj-Napoca este resedinta judetului Cluj, precum si capitala istorica a Transilvaniei. Orasul are în jur de 300 000...

Geomorfologie - Alunecari de Teren

Alunecarile sunt cele mai raspandite fenomene de deplasare in masa pe versanti, produc mari pagube materiale si pierderi de vieti omenesti si...

Fenomene Naturale

01.10.2007 INCENDII PUTERNICE IN ESTUL AUSTRALIEI Puternice incendii au izbucnit in estul Australiei. Flacarile au mistuit suprafete intinse de...

Mediile Geografice ale Terrei - Mediul Geografic al Stepelor si Deserturilor Reci

1. INTRODUCERE Noţiunea de mediu geografic în sens larg se identifică cu însuşi obiectul goegrafiei fizice, „mediu” însemnând de fapt tot ceea ce...

Republica Populara Chineza

Prezentare generală Denumirea oficială: Republica Populară Chineză Capitala: Beijing (12 mil.loc.) Limba oficială: chineza Suprafaţa: aprox....

Plan Urbanistic al Orasului Ploiesti

Teritoriul Judetului Prahova a fost locuit din vremuri imemoriabile, acest lucru fiind atestat si de descoperirile arheologice din localitatile...

Ai nevoie de altceva?