Hidrologia Apelor Curgătoare

Curs
8.8/10 (4 voturi)
Domeniu: Geografie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 60 în total
Cuvinte : 24755
Mărime: 98.22KB (arhivat)
Publicat de: Corneliu Dumitrescu
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Ghe.Romanescu

Extras din curs

Introducere. Potamologia este ştiinţa care se ocupă cu studiul apelor curgătoare. Elementul de bază în studiul potamologiei îl reprezintă râul. Râul este forma scurgerii superficiale organizate, permanentă sau temporară, care-şi păstrează traseul pe întreaga lungime a sa. Din punct de vedere hidrologic, noţiunea include toate cursurile de apă, indiferent de mărmea lor: pârâu, râu sau fluviu. Râul este un produs al climei (Volikov, 1954).

Apa provenită din precipitaţii poate împrumuta diferite căi: o parte se evaporă şi se reîntoarce în atmosferă, alta se infiltrează în sol, iar alta se adună în spaţiile concave dând naştere apelor stătătoare (bălţi, mlaştini, lacuri etc.). Cea mai mare cantitate, sub influenţa gravitaţie, se deplasează din punctele mai înalte ale reliefului spre regiunile mai joase, dând naştere apelor curgătoare.

Gravitaţia, este principala forţă care determină mişcarea apei în râuri. Deplasarea particulei de apă poate fi astfel explicată: pe un plan înclinat, sub un unghi α, o picătură de apă (A), cu greutatea G, va tinde să se deplaseze pe direcţia înclinării planului. Descompunând forţa G în două componente, P1 (P1=G*cosα), perpendiculară pe direcţia planului înclinat şi P2 (P2=G*sinα), paralelă cu planul înclinat, care provoacă curgerea apei, se observă că P2 ar trebui să provoace o accelerare uniformă a vitezei de deplasare a picăturii. În realitate se produce o mişcare neuniformă deoarece forţa P2 se consumă prin aderenţa care se naşte între moleculele de apă şi suprafaţa planului înclinat, dar şi datorită coeziunii dintre moleculele din masa apei.

Forţa de frecare intervine pe interfaţa dintre apă şi suprafaţa pe care curge, ca urmare a rezistenţei pe care o opune fundul albiei la deplasarea apei. Valoarea forţei de frecare depinde de rugozitatea patului albiei şi a malurilor cu care apa intră în contact. În funcţie de mărimea şi forma asperităţilor este şi rezistenţe pe care o opune suprafaţa, fiind estimată prin coeficientul de rugozitate.

Coeficientul de rugozitate reprezintă efectul neregularităţilor albiei şi a malurilor asupra vitezei medii, într-o secţiune transversală a unui curs de apă. Cu cât aluviunile sunt mai grosiere cu atât coeficientul de rugozitate (η) este mai ridicat.

1.Apele de şiroire

Curgerea cu caracter temporar îmbracă diferite forme, de la curgerea în pânză (areolară) sau difuză, până la curgerea concentrată de tipul torenţilor. Între cele două categorii extreme se intercalează diferite forme de tranziţie cunoscute sub numele de şiroaie. Şiroirea se poate face sub forma unor multiple firicele de apă, a unor şuviţe sau curenţi, cei mai puternici dintre ei fiind cunoscuţi sub numele de şuvoaie.

La şiroire nu se distinge un curs bine individualizat ci, după fiecare ploaie, apa îşi croieşte un alt drum. Cel mai important aspect al acestor concentrări este trecerea de la secţiunea de spălare sau eroziune areolară, la cea liniară. În felul acesta şiroirea creează forme de eroziune cu aspect alungit, începând cu unele şenţuleţe abia perceptibile şi instabile, până la excavaţiuni alungite pe sute de metri.

Procesul de spălare a terenurilor este mai ridicat pe suprafeţele lipsite de vegetaţie, iar volumul apei de şiroire depinde de cantitatea, durata şi intensitatea precipitaţiilor, de permeabilitatea şi de gradul de acoperire cu vegetaţie a terenului.

2. Apele torenţiale

Torenţii reprezintă cursuri vijelioase, dar temporare, de apă care se formează pe pantele înclinate cu vegetaţie discontinuă, în urma ploilor abundente sau a topirii zăpezilor.

În raport cu şiroirea, torentul are calitatea de a concentra o cantitate mai mare de apă pe o singură direcţie, ceea ce face ca el să dispună de o mare energie. Prin acţiunea sa complexă (eroziune, transport, acumulare), torentul se compune din trei elemente (Surell, 1870): bazinul de recepţie, canalul se scurgere şi conul de dejecţie.

2.a. Bazinul de recepţie

Reprezintă teritoriul de pe care torentul îşi adună apele de ploaie, adică zona în care apele se concentrează către punctul cel mai jos al locului şi către care se orientează şi se adâncesc ravenele, rigolele şi ogaşele.

2.b. Canalul de scurgere

Este un jgheab alungit, care porneşte din punctul cel mai coborât al bazinului de recepţie, pe care curge apa torentului împreună cu aluviunile desprinse. Valea este adâncă, pereţii uşor înclinaţi iar procesul erozional este mai intens pe verticală (eroziune liniară). Eroziunea laterală se face simţită abia în ultima fază a evoluţiei sale.

2.c. Conul de dejecţie (evantai aluvial, con aluvial, agestru, vărsătură)

Reprezintă partea terminală a organismului torenţial şi se prezintă sub forma unui semicorn teşit clădit din aluviunile cărate şi depuse de torent.

În natură există şi cazuri când cele trei elemente nu se dezvoltă la toţi torenţii. Unele organisme tot fi lipsite de canal de scurgere fapt pentru care poartă denumirea de hunie (Oltenia).

Preview document

Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 1
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 2
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 3
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 4
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 5
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 6
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 7
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 8
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 9
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 10
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 11
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 12
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 13
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 14
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 15
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 16
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 17
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 18
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 19
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 20
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 21
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 22
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 23
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 24
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 25
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 26
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 27
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 28
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 29
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 30
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 31
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 32
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 33
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 34
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 35
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 36
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 37
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 38
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 39
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 40
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 41
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 42
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 43
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 44
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 45
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 46
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 47
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 48
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 49
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 50
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 51
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 52
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 53
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 54
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 55
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 56
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 57
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 58
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 59
Hidrologia Apelor Curgătoare - Pagina 60

Conținut arhivă zip

  • Hidrologia Apelor Curgatoare.doc

Alții au mai descărcat și

Meteorologie

I. Prezentarea unei statii meteorologice standard Imporatanta practica a cunoasterii timpului si climei justifica utilitatea determinarilor...

Hazarde hidrologice - inundațiile pe sectorul românesc al Dunării

I. HAZARDE HIDROLOGICE – INUNDAŢIILE Hazardul este un eveniment ameninţător şi reprezintă probabilitatea de apariţie într-o anumită perioadă a...

Bazinul Hidografic

1.Elemente referitoare asupra bazinului hidrografic 1.1.Calculul suprafeţelor bazinelor secundare: Se poate realiza prin metoda planimetrului, cu...

Obcinile Bucovinei

Europa Estică are o extensiune remarcabilă, atât pe latitudine cât şi pe longitudine, desfăşurându-se între mările aferente Oceanului Arctic, la...

Fișe minerale

• Denumire: HEMATIT • Clasa mineralelor:OXIZI • Proprietati fizice: Duritatea: 6.5 Clivajul: inexistent Spartura:concoidală - scoriata...

Presiunea atmosferică - meteorologie

– determinarea presiunii atmosferice Presiunea atmosferica P este forta F cu care invelisul gazos al planetei apasa asupra unitatii de suprafata...

Meteorologie

Particulele de apa lichida ori solida(cristalizata sau amorfa) care cad din nori si ating suprafata terestra, poarta numele de precipitatii...

Subcarpații Vâlcii

Cuvinte cheie: subcarpaţii Vâlcii, mediu natural, resurse, industrie, exploatări Introducere Subcarpaţii Vâlcii sunt o subunitate a Subcarpaţilor...

Te-ar putea interesa și

Valea Argeșului în sectorul montan - Studiu Fizico-Geografic

INTRODUCERE În scopul evidenţierii principalelor caracteristici fizico-geografice ale zonei studiate,în lucrarea pentru susţinerea gradului...

Reconstrucția ecologică a ariei naturale protejate Balta Comana

INTRODUCERE Dintre componentele esențiale ce alcătuiesc mediul ambiant, un loc aparte îl ocupă diversitatea biologică. Prin aderarea României,...

Apele Continentale ale Americii

REPARTITIA APEI PE GLOB Diferentiera straturilor care alcatuiesc planeta noastra s-a facut in baza principiului gravitatiei universal. In virtutea...

Dezvoltare Durabilă și Protecția Mediului - Hidrosfera ca Factor de Mediu

Teoria generală a geosferelor concentrrice ale Pământului a fost formulată pentru prima oară de geologul E. Suess (1875). Principalele geosfere de...

Potențialul turistic al reliefului Munților Căpățânii

1. CONSIDERAȚII GENERALE 1.1 Poziția geografică a munțior Căpățânii Munții Căpățânii sunt o grupă muntoasă a Munților Șureanu-Parâng-Lotrului,...

Controversatul caz de la Roșia Montană - dreptul mediului

În 2000, conducerea companiei "Roşia Montana Gold Corporation", o societate mixtă româno-canadiană anunţa demararea unui proiect prin care se...

Energia Solară

Energia solara este energia radianta produsa în Soare ca rezultat al reactiilor de fuziune nucleara. Ea este transmisa pe Pamânt prin spatiu în...

Anzii Sudici

Limite. Anzii Sudici se întind între 27º latitudine sudica (Paso de San Francisco - punctul de sudare a celor doua cordiliere boliviene) si 54º...

Ai nevoie de altceva?