Extras din document
HIDROLOGIA
- STIINTA DESPRE APELE TERREI -
APA IN NATURA
Apa reprezinta o componenta primara a planetei Pamant, alaturi de aer si scoarta terestra. Apa exista in natura sub toate cele 3 stari de agregare: lichia, gazoaza (vapori) si solida (ghetari si zapezi).
Hidrosfera reprezinta totalitatea cantitatii de apa de pe Terra. Legaturile hidrosferei cu litosfera sunt multiple:
- litosfera ofera suportul pe care apa poate exista sub toate cele trei stari de agregare
- lichida - in mari si oceane, cursuri de apa, lacuri, balti si mlastini, in porii si fisurile rocilor
- solida - in ghetari si zapezi persistente
- gazoasa - in vaporii de apa din atmosfera si din roci
- litosfera, prin dinamica sa determinate de agentii interni (fortele endogene) contribuie la modificarea contururilor unitatilor acvatice, a formelor si dimensiunilor acestora
- litosfera, prin treapta geotermica sau prin fenomene magmatice, contribuie la modificari ale temperaturii apei si chiar la trecerea acesteia din stare lichida in stare de vapori, sau invers, vaporii de apa, intalnind rocile reci, precipita sub forma de roua sau bruma.
- hidrosfera la randul sau reprezinta un agent modelator de prin ordin asupra scoartei terestre cu actiune tripla: eroziune, transport si acumulare.
- apa contribuie la dezagregarea si alterarea scoartei terestre. Apa distruge dar si creaza formele de reliefsub care se prezinta litosfera
Legaturile hidrosferei cu atmosfera sunt multiple:
- apa exista in atmosfera sub forma de vapori in stare lichida in picaturile care formeaza norii si genereaza ploile
- apa contribuie la circuitul apei in natura
- elemente ale aerului se dizolva ( oxigen si azot ) in apa si impreuna contribuie la mentinerea vietii
Daca ne referim la interdependenta dintre hidrosfera si biosfera mentionam numai faptul ca viata a aparut in apa si nu poate exista fara acest lichid. Toate organismele contin apa, unele in proportii diferite, de pana la 98%. Din cele mentionate mai sus rezulta ca apa reprezinta un invelis continuu, complex si diferential: mari si oceane, lacuri, rauri, ghetari, mlastini si balti, roci si atmosfera. Rezervele cele mai importante de pe Terra se gasesc in mari si oceane. Prin dizolvarea unor saruri din roci, apele marine au o anumita incarcatura chimica cu o concentratie medie de 35 g/l. Aceste concentratii sunt mai mari in regiunile calde, tropicale si mai mici in regiunile reci unde exista un aport mai important de apa dulce din rauri: de exemplu Marea Baltica are o salinitate de 14-18‰, Marea Neagra 24-25 ‰ spre deosebire de Golful Oman unde salinitatea depaseste 37‰.
Desi hidrosfera este un invelist cvasicontinuu, pe Glob repartitia acesteia prezinta neuniformitati. Daca ne uitam la cele doua emisfere putem constata ca in emisfera nordica predomina ariile oceanice ( 154.500.000 km2 ) fata de cele ale uscatului ( 100.500.000 km2) dar in proportie mai mica fata de emisfera sudica unde suprafata oceanica ( 206.500.000 km2 ) este de 4,2 ori mai mare decat cea a uscatului ( 48.000.000 km2 ). In ansamblu, din suprafata totala a globului terestru uscatul reprezinta 29,2% in timp ce marile si oceanele ocupa 70,8%. Numai Oceanul Pacific, singur, are o suprafata mai mare decat intregul uscat, respective 178,7 milioane km2.
In ceea ce priveste volumele de apa exista de asemenea mari disproportii intre unitatile acvatice. Procentual situatia se prezinta astfel:
- mari si oceane 96,5 %
- ghetari 2,85 %
- ape dulci 0,62 %
- vapori 0,03 %
In cazul apelor dulci, procentul de 0.62 % se repartizeaza astfel:
- in lacuri si balti 230.000 km3
- in sol 82.000 km3
- in rauri 1200 km3
- apa biologica 2000 km3
Volumul de apa al Oceanului Planetar depaseste de 13 ori volumul uscatului situate deasupra nivelului general al marilor.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Hidrologie si oceanografie.docx