Metoda cercetărilor geografice

5.4. Rezumatul capitolului (indicatii)

A. Geografia Regionala, istoric si istorism

Oricum am aborda conceptual geografia regionala, nu putem sa nu-i întrezarim originea comuna

cu cea a „stiintei stiintelor” cum ne place sa definim noi Geografia. Este clar ca toate descrierile

geografice au avut un profund caracter regional, din antichitate si pâna în zilele noastre, iar harta a fost

prima exprimare grafica a unei regiuni. Elaborarea unor harti a reprezentat întâi delimitarea mediului

continental de cel maritim, apoi îndesirea informatiilor asupra uscatului prin adaugarea retelei

hidrografice, culmilor, localitatilor, spatiilor vegetale, cailor de comunicatie. Abia dupa acestea, Strabon a

inclus date asupra pozitiei geografice, climatului, particularitatilor apelor si vegetatiei, asezarilor (cetatilor

si porturilor) si drumurilor. La acest nivel, geografii antichitatii au sesizat ca fenomenele geografice,

componentele mediului geografic cum le numim noi azi, prezinta o mare varietate teritoriala, într-un

cuvânt este nevoie de a diferentia spatial distributia acestora. Dupa negura evului mediu timpuriu,

Renasterea a avut ecou si în domeniul geografiei regionale, caci informatiile despre „alte lumi” au

devenit atât un stimulent în „epoca marilor descoperiri geografice” cât si justificarea cauzala a necesitatii

delimitarii geografice a lumii, a regionarii ei. Concomitent cu precizarea si detalierea conturului uscatului,

sunt înlaturate „petele albe” din interiorul continentelor. Descrierea peisajelor din tinuturi îndepartate este

completata de factori care le definesc prin interdependenta lor si care sunt consemnate ca atare. Începutul

marilor migratii se datoreaza în parte si acestui nou bagaj de cunostinte de geografie regionala, iar de aici

si pâna la elaborarea unor regiuni de influenta nu a fost decât un pas. Acum se constata ca unitatile

teritorial administrative si politice nu coincid cu delimitarile regionale, iar sub influenta biologiei

sistemice, Geografia Regionala îsi structureaza componentele.

3

B Locul Geografiei Regionale în sistemul stiintelor geografice

Negarea, Geografiei Regionale în a doua jumatate a secolului XX, s-a datorat si situarii locului sau în

sistemul stiintelor geografice, respectiva raporturilor sale intime cu Geografia însasi. De retinut, sub acest aspect

discutiile referitoare la relatiile stiintei analizate cu Geografia Generala, deosebindu-se trei opinii si anume:

dominanta Geografiei Generale asupra Geografiei Regionale unde cea din urma serveste doar la descrierea unor

teritorii, ca ramura a celei dintâi (opinie sustinuta, printre altii de S. Mehedinti sau R. Almagia); primatul

Geografiei Regionale asupra Geografiei Generale (sustinut cu fervoare de Vidal de la Blache si discipolii sai); si

interrelatia între cele doua domenii. Putem deduce pozitia acestei discipline fara dificultate din asa numita "trinitate

geografica" invocata de P. Haggett, (1990), unde sinteza regionala, cea de a treia coordonata majora a acestei

stiinte, se alatura accentului pus pe localizarea fenomenelor fizice si antropice, respectiv pe relatiile dintre mediul

fizic si colectivitatile umane.

Fixarea locului Geografiei Regionale în cadrul ansamblului general al stiintelor, ilustreaza conexiunile sale

cu ramurile geografice limitrofe, cum admitea R. Hartshorne, (1939). Prin aceasta, el prefigureaza existenta a doua

planuri majore, unul focalizând stiintele apropiate Geografiei (fizice, biologice, sociale) iar altul apartinând

Geografiei sistematice, de ansamblu. Cele doua se intersecteaza, iar linia de coliziune apartine integral, Geografiei

Regionale. Se observa ca unei stiinte geografice din prim-plan (Meteorologia, spre exemplu) îi corespunde o

ramura cu evidente valente regionale (Climatologia). În mod similar, Sociologia are drept corespondent Geografia

Sociala, etc.

5.5. Concluzii. Geografia regionala este o stiinta integrata în geografie, având ca obiect rolul

factorilor mediului geografic în individualizarea unor teritorii.. Este un curs introductiv în specializarea

geomorfologie, dar care are ca tinta cunoasterea metodelor de cercetare fizico-geografice si socioeconomico

geografice.

5.6. Lista subiectelor pentru pregatirea evaluarii finale (examen), din care vor fi concepute

întrebarile tip grila: Introducere (geografia regionala ca stiinta), evolutia geografiei regionale pe

plan mondial si în România, Sistemul notiunilor si conceptelor de baza, ce stau la baza regionarii

geografice.