Moldova de Nord - Caracterizare

1. Specificul cadrului natural al Moldovei de Nord

Geologia

Unitatea Podişului Moldovei se suprapune în cea mai mare parte peste Platforma Molodovenească, care este alcatuită din sisturi cristaline precambriene,strâns cutate în faza huroniană străbătute de intruziuni.Fundamentul cade în trepte în faţa ariei carpatice şi acoperit de sedimente care aparţin silurianului,cenomanianului,tortonianului,buglovianului,sarmatianului si pliocenului,acestea din urmă acoperind întreaga suprafaţă a podişului.

Podişul Moldovei are un relief monoclinal,sculptat cu precădere în stratele sarmatiene din partea nordică şi centrală.Intercalarea în complexul de marne,argile şi nisipuri a gresiilor si calcarelor oolitice a oferit dezvoltarea suprafeţelor structurale şi a cuestelor,pe aliniamente de zeci de kilometri.Prin alterarea rocilor cimentate cu cele friabile s-au format seriile de cueste etajate.

Diferitele tipuri de relief creeaza zone climatice cu diferente între zonele muntoase şi cele de deal şi de câmpie.

Principalele unităţi de relief

Podişul Moldovei - diviziuni: -Podişul Sucevei

-Dealurile Nistrului

-Câmpia Moldovei

-Podişul central Moldovenesc

-Câmpia Nistrului Inferior

-Culoarul Siretului

Clima

Zona montană este influenţată în Nord de masele de aer scandinavo-baltice şi pe direcţia vest-est de masele de aer oceanice transportate de vânturile de vest care duc la creşterea precipitaţiilor medii anuale pana la 1200mm.

Climatul este de tip montan cu temperaturi medii anuale de 7C la 1000m dar este prezent şi climatul alpin la peste 1800m cu temperaturi medii anuale de 0C.

Zona de podiş se caracterizează în est prin influenţe continentale aride,cu temperaturi medii anuale de 9-10 C şi precipitaţii de 400-500 mm/an deci ierniile sunt reci, prezent fiind şi crivatul iar veriile sunt foarte călduroase şi secetoase.În nord temperaturiile medii anuale scad până la 6 C iar precipitaţiile cresc până la 800 mm resimţindu-se influenţe baltice.

Hidrografia

Regiunea este strabătută de 8 cursuri importante de apă,care drenează teritoriul pe direcţia Nord-Sud iar întreaga hidrografie aparţine bazinului hidrografic al Siretului(42.890 kmp) şi al Prutului(10.990 kmp), cel din urma reprezentând graniţa naturală cu Republica Moldova pe o distanţă de 680.km.

O parte dintre cursurile de apă ale regiunii au beneficiat de lucrări de amenajare şi regularizare, în judeţul Neamţ aflându-se şi cel mai mare lac de baraj natural din România. În judeţele Botoşani şi Iasi se află lacuri antropice care s-au format prin bararea văilor,care constituie o caracteristică a câmpiei coliniare a Jijiei.

Fauna şi flora regiunii de nord-est fac parte din regiunea alpină în partea de vest (vestul judeţelor Suceava şi Neamţ), regiunea continentala în partea centrală şi de nord-est (estul judeţelor Suceava, Neamţ, Botoşani şi Iaşi).

Datorită existenţei diferitelor specii de plante şi animale dar şi prezenţa diferitelor habitate specifice s-au creat arii de protecţie, fie a habitatelor, fie a păsărilor-avifaunistice. În regiunea de nord-est se întâlnesc următoarele specii:

-mamifere: ursul brun, lupul

-păsări: raţa roşie, acvila de câmp , cormoranul mic

-nevertebrate: puznicul, fluturele ţestos , croitorul de fag

-plante: clopoţelul

Specii de plante si animale care pot fi valorificate din punct de vedere economic:

-plante: soc, măceş, tei,măr, vişin, ghebe, bureti,

-mamifere: căprior, mistreţ, viezure, vulpe, pisica salbatică

-păsări: cocoş de munte, raţa mare, coţofana, turturica

Solurile cuprind:

-Zona solurilor argilo-iluviale

-Zona mulisolorilor (sudul podişului şi Câmpia Moldovei)

-Soluri cenuşii

-Rendznile ( Podişul Central Moldovenesc)

-Soluri intrazonale(Podişul Sucevei, Câmpia Moldovei)

-Erodisoluri