Cuprins
I. PROIECTAREA TERITORIALĂ - PARTICULARITĂȚI ȘI PRECIZĂRI CONCEPTUALE ... 3
II. PROIECTAREA TERITORIALĂ ȘI PLANIFCAREA SPAȚIALĂ ... 8
III. PRINCIPII ȘI METODE APLICATE IN PROIECTAREA TERITORIALĂ... 15
IV. PERCEPȚIA RELAȚIONALĂ A PROIECTĂRII SPAȚIULUI AMENAJAT...22
V. DIMENSIUNEA REGIONALĂ A PROIECTĂRII TERITORIALE . 30
VI. ABORDĂRI ACTUALE ALE GUVERNANȚEI ..., .. 36
VII. GUVERNANȚA URBANĂ ȘI PROIECTAREA TERITORIALĂ . 41
VIII. REGENERARE URBANĂ ȘI PLANIFICARE CULTURALĂ ... 48
IX. TRANSPORTURILE ÎN PEISAJUL URBAN. PROBLEMATICĂ ȘI BUNE PRACTICI 66
X. SISTEMELE DE TRANSPORT INTELIGENTE ..78
Anexa nr. 1 Principiile bunei guvernări teritoriale . 82
Anexa nr. 2 Schema implicării cetățenilor în procesul de luare a deciziilor .. 83
Anexa nr. 3 Strategia de ciclism a Olandei . 84
BIBLIOGRAFIE ...86
Extras din document
I. PROIECTAREA TERITORIALĂ - PARTICULARITĂȚI ȘI PRECIZĂRI CONCEPTUALE
PROIECTAREA TERITORIALĂ (PT) a apărut dintr-o necesitate practică de a utiliza optim spațiul geografic, respectiv de a impune un anumit cadru de organizare sistemică a componentelor teritoriale, pe nivele structural-funcționale care să asigure o dezvoltare spațială echilibrată.
Principalul scop al PT este coordonarea dezvoltării economice și sociale a unei regiuni, în condițiile menținerii echilibrului teritorial funcțional.
1. Ce este proiectarea teritorială?
- PT reprezintă un ansamblu coordonat de acțiuni având ca obiectiv major transformarea și remodelarea sistemelor teritoriale corespunzător scopurilor urmărite de către societate.
- PT constituie un ansamblu de măsuri și acțiuni tehnice, economice și legislative stabilite pe baza unei depline evaluări structurale a unui spațiu dat, în vederea valorificării eficiente a potențialului existent și a asigurării unei dezvoltări echilibrate, bazată pe relații polifuncționale între componentele sistemelor teritoriale.
Ex. amenajarea spațiului agricol se realizează pe baza unor studii de specialitate axate în principal pe delimitarea structurii teritoriului pe categorii de folosință, profilarea zonelor agricole, întocmirea planurilor de cultură, stabilirea zonelor în care sunt necesare lucrări hidrotehnice și hidroameliorative (irigații, drenaje, îndiguiri, etc.) în vederea redării în circuitul agricol a unor zone favorabile producției agricole, fixarea rețelei drumurilor de exploatare, amplasamentelor pentru depozitarea produselor, etc.
- PT poate fi definită ca un proces de dinamică internă, asociat cu schimbări structurale, care conduc la un standard de viață îmbunătățit în interiorul comunităților regionale și locale.
2. Aspecte caracteristice
- PT a apărut ca rezultat al activității umane pentru folosirea rațională a spațiului geografic (reglementarea amplasării și concentrării maxime a construcțiilor, reglementarea dezvoltării așezărilor urbane și rurale, etc.);
- PT reprezintă un proces dinamic și integrat de amenajare a spațiului geografic (cu luarea în considerare a relației mediu - colectivități umane, precum și a factorilor care influențează aceste relații);
- PT are un conținut complex (care vizează amplasarea planificată în spațiu a rețelei de așezări omenești și a echipării tehnice a teritoriului în condițiile folosirii raționale a resurselor). Acțiunile de organizare a teritoriului pe diferite domenii de activitate, pot fi considerate ca părți componente - integrate, ale amenajării complexe a teritoriului;
- PT are rolul de punere în valoare a resurselor și de dezvoltare echilibrată a teritoriului (prin folosirea spațiului și cadrului unitar ale teritoriului fiecărei entități regionale);
- PT constituie unicul mod de corelare a elementelor spațiale cu dezvoltarea preconizată (asigură o soluție globală de optimizare a folosirii spațiului în funcție de cerințele prezente și viitoare ale comunității). Ea poate trata în mod complex problemele cu caracter general sau poate adânci una sau mai multe probleme specifice dezvoltării unui anumit teritoriu, activitatea acesteia putându-se clasifica în funcție de următoarele criterii de bază:
- obiectivele și treapta de abordare a problemelor;
- domeniul (zona/ regiunea) pentru care se execută;
- tipologia documentațiilor tehnice elaborate.
- PT are ca sferă de cuprindere analiza, prognoza, luarea deciziilor, proiectarea, aplicarea și controlul în dezvoltarea regiunilor;
- PT vizează proiectarea și reconfigurarea componentelor integrate în structurile spațiilor habitaționale urbane și rurale în scopul creării unui mediu dinamic, evolutiv și favorabil locuirii.
- Indiferent de treapta de abordare, proiectarea teritorială îndeplinește două condiții:
1. este concretă - asigură satisfacerea cerințelor de dezvoltare curentă;
2. este de perspectivă - dacă ține seama de necesitatea modificărilor ulterioare în procesul de dezvoltare.
- Particularitatea esențială a proiectării teritoriale o constituie rezolvarea complexă a problemelor: fiecare element nu se studiază și nu se proiectează izolat, ci într-o interdependență reciprocă și în strânsă legătură cauzal-funcțională cu aspectele socio-economice identificate în diverse eșaloane teritoriale.
- Definind relația de condiționare între diferitele forme de activitate umană și diverșii factori prezenți în teritoriu pe de-o parte și posibilitatea realizării în termen lung (15 - 25 ani) pe de altă parte, PROIECTAREA TERITORIALĂ asigură dezvoltarea echilibrată, coordonarea acesteia cu numeroasele funcții economice și activități ce se interferează pe același teritoriu, formarea unui cadru favorabil individului și societății, asigurarea utilizării și conservării mai eficiente a terenurilor, precum și protejarea mediului.
PT detaliază obiectivele amenajării la nivel de stat și pregătește propuneri de rezolvare a unor probleme regionale formând în același timp și cadrul amenajării și dezvoltării locale.
Unitatea spațială de bază a amenajării teritoriului este regiunea de dezvoltare (de planificare), deși există și alte unități teritoriale de referință, ca județele, entitățile microregionale, UTP (unitățile teritoriale de planificare).
De fapt, definirea regiunii, ca unitate de amenajare a teritoriului se bazează pe ideea existenței factorilor de dezvoltare, legați de specificul regiunii:
- poziția geografică și relațiile spațiale cu teritoriile adiacente;
- factorii naturali (relief, structură geologică, hidrografie, climă, fondul biopedosferic, resurse crustale);
- factorii antropici (activitățile economice, nivelul de trai, caracteristici geodemografice, impactul și riscul environmental, structurile habitaționale, etc).
Acestea, constituie potențialul endogen de dezvoltare, care poate fi activat și dezvoltat prin acțiuni de amenajare teritorial- spațială, primind atributul sustenabilității și durabilității regionale.
Bibliografie
- Adumitrăcesei I., (1997), Echilibrul dezvoltării teritoriale, Ed. Junimea, Iași.
- Adorean E.C., Ilovan Oana-Ramona, Gligor V., (2017), URBAN NIGHTLIFE CONSUMPTION. CASE STUDY: BAIRRO ALTO, LISBON, Rev. Territorial Identity and Development, http://territorial-identity.ro/222017-2/, DOI:10.23740/TID220172 , volume 2, number 2, p. 24-41.
- Alpopi Cristina, (2008), Elemente de urbanism, ediția a II-a, Ed. Universitară, București.
- Antonescu Daniela, (2003), Dezvoltarea regională în România - concept, mecanisme, instituții, Editura Oscar Print, București
- Arnott R., Rave T., Schob R., (2005), Alleviating Urban Traffic Congestion. MIT Press.
- Banciu Doina, Hrin Rodica-Gabriela, Mihai G., Eșanu A., Alexandrescu M., Anghel L., (2003), Sisteme inteligente de transport: ghid pentru utilizatori și dezvoltatori, Editura Tehnică, București, 290 p.
- Baniaș O., (2009), Contribuții la conducerea traficului rutier urban utilizand o rețea de senzori wireless ca detector de trafic, Editura Politehnică, Timișoara.
- Boroiu A., (2009), Transporturi de persoane, Editura Universității din Pitești, Pitești.
- Boroiu A., Nicolae V., Soare, C.. (2008), Researches concerning optimization of the public transport within Argeș county, Editura Universității din Pitești, Pitești.
- Botez M., (1980), Amenajarea teritoriului și prognoza integrată, Editura Academiei, București.
- Botez M., Celac Mariana, (1980), Sistemele spațiului amenajat, Editura Științifică și Enciclopedică, București.
- Boudeville Jacques R., (1972), Amenagement du territoire et polarisation, Editions M.-Th. Genin, Paris.
- Cândea Melinda, Cimpoeru Irina, Bran Florina, (2006), Organizarea, amenajarea și dezvoltarea durabilă a spațiului geografic, Editura Universitară, București.
- Constantin Daniela-Luminița, (1998), Elemente de analiză și previziune regională și urbană, Editura Oscar Print, București.
- Deneș - Pop Ioana, (2009), Amenajarea și dezvoltarea durabilă a teritoriului, Ed. U.T. Press, Cluj-Napoca.
- Enache C., Ianăși L., Pascariu G., (2003), Dezvoltarea resurselor umane în domeniile construcții, urbanism și amenajarea teritoriului - Modulul 1: Urbanism și amenajarea teritoriului, Editura Conpress, București.
- Gârbovean A., (2006), Strategii și modele de dezvoltare regională pentru zona Munților Apuseni, Editura Aeternitas, Alba Iulia.
- Gligor V., (2005), Disfuncționalități și dezechilibre environmentale în perimetrul minier Roșia Poieni, Lucrările Simpozionului Științific: „Știință și dezvoltare în profil teritorial”, Baia Mare 27-28 mai 2005, Edit. Risoprint, Cluj-Napoca, pp. 186-190.
- Gligor V., Fonogea S.F., (2010), Environmental Dysfunctions and Geo-ecological Reballancing of Mining Sites with Shut-down activity in Maramureș County, Studia Univ. „Babeș-Bolyai”, Seria Geographia, Cluj-Napoca.
- Gligor V., Bilașco, Ș., Filip S., David Nicoleta-Afrodita, (2010), Potențialul morfologic al Microregiunii Tășnad, Rev. Geographia Napocensis, geographianapocensis.acad-cluj.ro, anul IV, nr. 2, Academia Română - Filiala Cluj, Colectivul de Geografie, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca.
- Gligor V., Bilașco Ș., Fonogea S.F., (2012), Analiza morfo-funcțională a teritoriului comunei Florești (județul Cluj) și aprecierea gradului de vulnerabilitate locală la procesele geomorfice de risc, ISSN 1843-5920: ISSN online 1844-9840, geographianapocensis.acad-cluj.ro, GEGRAPHIA NAPOCENSIS, Academia Română, Filiala Cluj, anul VI, nr. 1, p. 12-20.
- Gligor V., Fonogea S.F., (2013), Evaluarea stării de funcționalitate a morfosistemului regional Brașov-Valea Prahovei, ISSN 1843-5920: ISSN online 1844-9840, geographianapocensis.acad-cluj.ro, GEGRAPHIA NAPOCENSIS, Academia Română, Filiala Cluj, anul VI, nr. 2. p. 100-114.
- Gligor V., Filip S., David Nicoleta-Afrodita, Cocean P., (2014), Potențialul de dezvoltare agroturistică a Microregiunii Tășnad, Rev. Geographia Napocensis, anul VIII, nr. 2, Academia Română - Filiala Cluj, Colectivul de Geografie, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Proiectare teritoriala.pdf