Extras din document
I.1. Geografia economică - obiect de studiu, interdisciplinaritate, concepte
Obiect de studiu: localizarea formelor de producţie şi consum a diverselor activităţi economice - agricultura, industria, comerţul, transporturile, turismul. Studiază spațiul unde se produc bunurile și serviciile, fluxurile pe care le produc acestea, precum și factorii de producție, condițiile și resursele punerii lor in valoare.
Cristalizarea ca ştiinţă: etapa de pionierat a conturării Geografiei economice ca veritabilă ramură autonomă majoră a domeniului mai larg al geografiei umane (cu un obiect de studiu bine circumscris, un domeniu de cercetare limpede demarcat, un sistem de reprezentări ştiinţifice unanim recunoscut şi un suport teoretic şi metodologic în concordanţă cu exigenţele ştiinţifice) se plasează în prima jumătate a secolului al XX-lea, constituind o parte integrantă a procesului de maturizare ştiinţifică prin specializare a disciplinelor academice, caracteristic perioadelor modernă şi contemporană.
Figura: Ramurile geografiei economice
Succesiunea etapelor de dezvoltare economică
1. Prima revoluție industrială a folosit puterea apei și aburului pentru a mecaniza producția.
2. A doua revoluție industrială - electricitatea - folosită pentru a crea producția de masă.
3. A treia revoluție industrială - electronică și tehnologia informației - utilizate pentru a automatiza producția.
4. A patra revoluție industrială se bazează pe cea de-a treia, revoluția digitală care a apărut în a doua jumătate a secolului XX. Se caracterizează printr-o fuziune a tehnologiilor care estompează liniile dintre sferele fizice, digitale și biologice.
Există trei motive pentru care transformările de astăzi nu reprezintă doar o prelungire a celei de-a treia revoluții industriale, ci mai degrabă sosirea unui al patrulea și distinct: viteza, amploarea și impactul sistemelor. Viteza descoperirilor actuale nu are precedent istoric. În comparație cu revoluțiile industriale anterioare, evoluția celei de-a patra se produce mai degrabă într-un ritm exponențial decât într-un ritm liniar. În plus, este vorba de perturbarea aproape a oricărei industrii din fiecare țară. Iar lărgimea și profunzimea acestor schimbări anunță transformarea întregului sistem de producție, management și guvernare.
Pentru informatii suplimentare, accesați: https://www.weforum.org/agenda/2016/01/the-fourth-industrial-revolution-what-it-means-and-how-to-respond
Importanța Resurselor Naturale
Economia globală a lumii în care trăim este pe cale să depăşească limita de suportabilitate a pământului, împingând civilizaţia din faza timpurie a secolului XXI mai aproape de o posibilă prăbuşire decât a fost vreodată. Consumăm resursele regenerabile mai rapid decât durează regenerarea lor. Pădurile se împuţinează, pajiştile se deteriorează, apele scad, locurile de pescuit intră în colaps şi solurile se erodează, petrolul se epuizează într-un ritm rapid. Civilizaţia secolului XXI nu este cea dintâi care ia calea unei economii ce nu poate fi susţinută de mediul înconjurător. Multe alte civilizaţii anterioare au cunoscut acest fenomen; unele au putut schimba cursul şi au evitat declinul economic, altele nu au reuşit (sumerienii, maiaşii, locuitorii Insulei Paştelui etc.)
Clasificarea resurselor naturale
Resursele naturale inepuizabile (de fapt, inepuizabile la scara societăţii umane) cuprind diverse surse de energie precum energia solară şi energiile derivate din aceasta (energia hidraulică, energia eoliană şi energia valurilor), energia geotermică şi energia mareică. Au un potenţial foarte mare, uneori foarte bine valorificat (de ex., energia hidraulică). În mod categoric, economia mondială se va orienta în următoarele secole spre utilizarea cu precădere a acestui tip de resurse naturale.
Resursele epuizabile regenerabile. În această categorie intră resursele biologice (vegetale şi animale), resurse de sol, unele gaze din atmosferă (oxigenul), resursele de apă dulce continentală ş.a. Valorificarea acestora trebuie să fie extrem de raţională, să limiteze intervenţiile antropice degradante, risipa şi pierderile şi să asigure regenerarea naturală.
Resursele epuizabile neregenerabile. Acestea sunt resursele litosferei (minerale şi de combustibili), unele gaze din atmosferă. Valorificarea lor trebuie să aibă în vedere prelungirea la maximum posibil a termenului de epuizare, reducerea pierderilor în exploatare, reciclarea pe cât posibil a materialelor uzate, înlocuirea lor cu cele din categoriile de mai sus.
Clasificarea statelor după gradul lor de dezvoltare economică
Figura: Tipologia statelor in procesul de mondializare
Roşu: motoarele procesului de mondializare - SUA şi Canada, UE (spaţiul economic european, cu diferite nivele de integrare), Japonia. Portocaliu: statele autonome, puteri regionale (eventual în devenire), dragonii asiatici şi Israel (excepţia). Verde deschis: statele furnizoare de materii prime minerale sau vegetale; state “rentiere” ce depind de hidrocarburi, de turism sau paradisuri fiscale. Verde închis: actorii “excluşi”, deocamdată, de la mondializare; ţări marginale sau foarte fragile, state destabilizate de crize şi războaie interne.
1. Țările - motor ale procesului de industrializare
2. State autonome, puteri regionale.
3. Statele furnizoare de materii prime
4. Țări marginale sau foarte fragile
1.Țările - motor ale procesului de industrializare.
Această grupă de țări deține cea mai mare pondere în produsul mondial brut, în investițiile externe de capital, 2/3 din exporturile mondiale. Structura economică a acestor țări este caracterizată prin ponderea superioară a sectorului terțiar și a celui secundar. Revoluția managerială permite îmbunătățirea eficienței economice, dezvoltarea ramurilor economice de vârf, venituri/locuitor cu mult superioare mediei mondiale.
SUA, Canada, UE (Marea Britanie, Franța, Germania etc.), Japonia.
Statele din Europa Centrală și de Est au un nivel mai scăzut de integrare. După 1990 aceste state s-au confruntat cu numeroase crize, fiind în imposibilitatea de a asigura capitalul autohton necesar dezvoltării economice - necesitatea investițiilor străine directe a devenit foarte acută. Polonia, Ungaria, Cehia, Slovenia - procesul de redresare economică a fost mai rapid datorită implementării timpurii a măsurilor de reformă economică.
Preview document
Conținut arhivă zip
- note_de_curs_1_Notiuni_Introductive_si_Agricultura.doc
- note_de_curs_2_Resursele_Energetice_ale_Globului.doc