Riscuri Climatice Extreme

Curs
8.6/10 (5 voturi)
Domeniu: Geografie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 79 în total
Cuvinte : 55009
Mărime: 190.45KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Ovidiu Murarescu
UNIVERSITATEA „VALAHIA” DIN TÂRGOVIŞTE FACULTATEA DE ŞTIINŢE UMANISTE MASTER CALITATEA MEDIULUI ŞI FENOMENE GEOGRAFICE DE RISC

Cuprins

Curs. 1. TERMINOLOGIE, METODOLOGIA CERCETĂRII FENOMENELOR CLIMATICE DE RISC, CLASIFICARE . 3

Curs 2. FENOMENE CLIMATICE DE RISC DE SCURTĂ DURATĂ ASOCIATE NORILOR CUMULONIMBUS . 11

Curs 3. FENOMENE CLIMATICE DE SCURTĂ DURATĂ - DEPUNERILE SOLIDE . 20

Curs 4. FENOMENE CLIMATICE DE RISC DE DURATĂ MEDIE - CICLONII . 26

Curs 5. FENOMENE CLIMATICE DE DURATĂ MEDIE . 42

Curs 6. FENOMENE CLIMATICE DE RISC DE LUNGĂ ŞI FOARTE LUNGĂ DURATĂ . 57

Curs 7. FENOMENE CLIMATICE DE RISC DE FOARTE LUNGĂ DURATĂ . 69

BIBLIOGRAFIE . 79

Extras din document

Curs 1. TERMINOLOGIE, METODOLOGIA CERCETĂRII FENOMENELOR CLIMATICE DE RISC, CLASIFICARE

1.1. Probleme de terminologie

Până în prezent, nici pe plan mondial şi nici în România, nu există o terminologie unanim acceptată în ceea ce priveşte definirea fenomenelor naturale extreme. La sfârşitul anilor ‘80, când problematica fenomenelor de risc s-a impus cu putere în lumea ştiinţifică şi nu numai, terminologia utilizată pornea, în principiu, de la definiţiile existente în diferite dicţionare de largă recunoaştere internaţională (Larousse etc.). Dintre termenii utilizaţi, literatura de specialitate anglo-saxonă prefera termenul de “hazarde naturale”, iar cea franceză utiliza mai ales noţiunile de “dezastre” şi “catastrofe”.

Imediat după debutul IDNDR, mai precis în anul 1992, pentru o mai corectă şi uniformă interpretare şi utilizare a termenilor specifici, a fost elaborat şi publicat un dicţionar al IDNDR. Conform acestui dicţionar, cei mai utilizaţi termeni erau definiţi astfel:

Hazardul reprezintă “un eveniment ameninţător sau probabilitatea de apariţie într-o regiune şi într-o perioadă dată a unui fenomen natural cu potenţial distructiv (pagube materiale, daune aduse mediului înconjurător, victime umane)”.

Riscul este definit ca “numărul posibil de pierderi umane, persoane rănite, pagube materiale de orice fel, produse în timpul unei perioade de referinţă şi într-o regiune dată, în cazul existenţei unui fenomen natural particular”.

Dezastrul natural reprezintă “o gravă întrerupere a funcţionării unei societăţi, care cauzează pierderi umane, materiale şi de mediu, pe care societatea respectivă nu le poate depăşi cu resurse proprii”.

Vulnerabilitatea înseamnă “gradul de pierderi (0-100%), rezultate din potenţialitatea unui fenomen de a produce victime şi pagube materiale”, gradul de vulnerabilitate depinzând de nivelul de dezvoltare socio-economică al zonei în cauză.

Pe lângă definiţiile de mai sus, există multe abordări care urmăresc să completeze şi să îmbunătăţească semnificaţia termenilor menţionaţi.

Abordând problema hazardelor naturale din România, Bălteanu (1992) subliniază că aceste fenomene sunt rezultatul acţiunilor extreme ale unor factori endogeni sau exogeni, în urma cărora rezultă pierderi umane, distrugeri de structuri realizate şi utilizate de om şi o serioasă perturbare a activităţilor economice.

De asemenea, hazardul “presupune dezordine, nedeterminare, imprevizibilitate, declanşarea unor energii, pentru a se ajunge la o nouă stare de echilibru în evoluţia sistemelor naturale” (Zăvoianu, Dragomirescu, 1994). După Mac şi Petrea (2002), hazardul reprezintă “sursa unui eveniment extrem cu descărcare energetică într-un moment şi într-o amploare greu de prevăzut. . Hazardul nu se rezumă numai la manifestări accidentale, neprevizibile, ci depăşeşte cu mult această condiţie, fiind un mecanism fundamental în procesele evolutive” (op. cit., pag. 15).

Riscul a fost caracterizat prin existenţa a trei forme potenţiale (Varnes, 1984, Selby, 1993, citaţi de Voiculescu, 2003): riscul specific, elementele supuse riscului şi riscul total.

Riscul specific (Rs) reprezintă “gradul de pierderi aşteptat, datorat unui fenomen natural particular” (Zăvoianu, Dragomirescu, 1992, citaţi de Voiculescu, 2003). El reprezintă produsul dintre vulnerabilitate (V) şi hazardul natural (H):

Rs = V • H

Elementele supuse riscului (E), reprezintă “populaţia, clădirile şi construcţiile de inginerie civilă, activităţile economice, serviciile publice, unităţile, infrastructura, supuse riscului dintr-o arie dată” (Crozier, 1988, Zăvoianu, Dragomirescu, 1992, Grecu, 1997, citaţi de Voiculescu, 2003).

Riscul total (Rt) este definit prin numărul aşteptat de vieţi pierdute, persoane rănite şi pagube asupra proprietăţilor sau întreruperea activităţii economice, din cauza unui fenomen natural:

Rt = E • Rs

unde E - reprezintă elementele unui risc; Rs - este riscul specific; H - înseamnă hazardul; V- reprezintă vulnerabilitatea (Voiculescu, 2003).

Bertrand şi colab. (citaţi de Voiculescu, 2003), subliniază că riscul (R) se exprimă ca o funcţie de mai multe elemente:

R = f (A, E, V, I, t, s)

unde A - alea (sau evenimentul care poate crea pagube), E - elementele de risc (elementele supuse impactului unui eveniment); V - vulnerabilitatea (care indică gradul de fragilitate al elementelor de risc); / - rezilienţa (capacitatea unui mediu fizic sau biologic, a unei societăţi sau a unui individ de a face faţă unui eveniment stresant); t - timpul; s - spaţiul.

Riscul prezintă două componente, una reală şi alta subiectivă, aceasta din urmă fiind generată de nivelul de cunoaştere al societăţii la un anumit moment dat (Ianoş, 1994). Pentru evidenţierea raporturilor dintre risc şi dinamica sistemului geografic, se cer a fi definiţi factorii de risc, care, în principiu, sunt destul de greu de separat de cei de nerisc. Acest lucru se datorează, pe de o parte, posibilităţii translaţiei neaşteptate a factorilor dintr-o categorie în alta, iar pe de altă parte, ca urmare a instabilităţii pragurilor de la care un factor poate declanşa sau amplifica unele procese cu efect negativ. Autorul citat consideră că mai corectă ar fi definirea unor intervale critice, decât a unor limite stricte (praguri).

Mac şi Petrea (2002) consideră riscul “o categorie de stare desemnând conjunctura relaţională care rezultă ca urmare a asumării hazardului de către acei componenţi ai geosistemului care posedă capacitate de percepere a evenimentelor”.

În unele ţări ale Uniunii Europene a fost implementată mai recent noţiunea de micro-risc (jur), prin care, de obicei, se înţelege numărul de persoane decedate dintr-un total de 1.000.000 de oameni care sunt supuşi acţiunii unor fenomene extreme sau fenomene de risc (Pandi, 2002).

O altă abordare matematizată este cea a Oficiului Naţiunilor Unite pentru Coordonarea Catastrofelor (UNDRO), potrivit căreia riscul reprezintă produsul dintre periculozitate (exprimată în%), vulnerabilitate (exprimată prin valori între 1 şi 10) şi valoarea economică a pagubelor înregistrate. Un punct de vedere apropiat de cel menţionat anterior consideră că riscul este egal cu produsul dintre probabilitatea de apariţie a unui eveniment ameninţător şi consecinţele induse (costul pagubelor produse) de evenimentul respectiv (Bessis, 1984, citat de Hai du, 2002).

Ianoş (1994) consideră că, în contextul realizării unui risc, este mai oportună noţiunea de eveniment, iar Mac şi Petrea (2002) sunt de părere că, pentru a reda fenomene deosebite, cel mai potrivit termen nu este cel de hazard, ci cel de fenomen extrem (geologic, geomorfologic, climatic, hidrologic, geografic etc.). Evenimentul include atât hazardul - contextul cauzal în care se poate genera un fenomen extrem -, cât şi fenomenul generat. Riscul reprezintă asumarea hazardului de către sistem, a cărui integritate este periclitată, iar dezastrul derivă din modul în care societatea omenească reacţionează la evenimente (fenomene distructive).

În funcţie de rezistenţa la schimbare a sistemului geografic şi, deci, de efectele lor asupra structurii interne şi funcţionalităţii sistemului respectiv, evenimentele sau fenomenele extreme se pot clasifica în accidente, rupturi funcţionale şi catastrofe (Ianoş, 1994), respectiv în accidente, dezastre {sinistre) şi catastrofe (Mac, Petrea, 2002).

Dacă problemele sunt privite din punctul de vedere al teoriei sistematice, este necesar a se discuta despre mai multe noţiuni asociative, precum senzivitatea, rezilienţa, fragilitatea şi vulnerabilitatea sistemului (Mac, Petrea, 2002). Senzivitatea exprimă măsura modificării unui sistem sau a unui component al acestuia în urma acţiunii unui factor de stres. Rezilienţa reprezintă capacitatea sistemului de a-şi menţine integritatea în condiţii de perturbaţii şi de a-şi reveni prin asimilarea schimbărilor induse de perturbaţiile respective. Fragilitatea este rezultatul corelării senzivităţii cu rezilienţa, iar vulnerabilitatea reprezintă răspunsul global al sistemului la perturbaţiile induse de fenomenele extreme, răspuns care depinde de senzivitatea, rezilienţa şi fragilitatea sistemului respectiv. Vulnerabilitatea se poate exprima sub formă cantitativă, făcând apel la gradele de vulnerabilitate. Vulnerabilitatea este condiţionată atât de factori naturali (caracteristicile mediului natural, intensitatea, durata şi frecvenţa fenomenelor extreme), cât şi de factori antropici (gestionarea riscurilor, nivelul de dezvoltare tehnologică, relaţiile sociale, politice şi economice etc.).

Preview document

Riscuri Climatice Extreme - Pagina 1
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 2
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 3
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 4
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 5
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 6
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 7
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 8
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 9
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 10
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 11
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 12
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 13
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 14
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 15
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 16
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 17
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 18
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 19
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 20
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 21
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 22
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 23
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 24
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 25
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 26
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 27
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 28
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 29
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 30
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 31
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 32
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 33
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 34
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 35
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 36
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 37
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 38
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 39
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 40
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 41
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 42
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 43
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 44
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 45
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 46
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 47
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 48
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 49
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 50
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 51
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 52
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 53
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 54
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 55
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 56
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 57
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 58
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 59
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 60
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 61
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 62
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 63
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 64
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 65
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 66
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 67
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 68
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 69
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 70
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 71
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 72
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 73
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 74
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 75
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 76
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 77
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 78
Riscuri Climatice Extreme - Pagina 79

Conținut arhivă zip

  • Riscuri Climatice Extreme.doc

Alții au mai descărcat și

Precipitatiile Atmosferice, Hazardurile si Riscurile Pluviometrice si Influenta lor Asupra Mediului Geografic al Municipiului Falticeni

INTRODUCERE Lucrarea de licenţă „Precipitaţiile atmosferice, hazardurile şi riscurile pluviometrice şi influenţa lor asupra mediului geografic al...

Particularități climatice ale Municipiului Vatra Dornei

Introducere Meteorologia este ştiinţa care studiază proprietăţile fizice ale atmosferei şi legile de formare, de dezvoltare, ale tuturor...

Fenomene climatice de risc - seceta și deșertificarea pe teritoriul României

INTRODUCERE Riscurile climatice sunt acele fenomene naturale ce au la baza unul sau mai multi factori climatici de pornire si care dispun de o...

Petrolul

PARTEA I - Petrolul - Petrolul, sau titeiul, împreună cu cărbunii si gazele naturale fac parte din zăcămintele de origine biogenă care se găsesc...

Repartitia Resurselor si Productiei de Petrol

Una dintre cele mai actuale probleme ale economiei mondiale contemporane este problema energetică. Energetica şi-a lărgit treptat aria de probleme...

Schimbări climatice și efectul lor asupra ecosistemelor - cutremurele

Încălzirea globală Încălzirea globală este fenomenul de creştere continuă a temperaturilor medii înregistrate ale atmosferei în imediata apropiere...

Furtuni de Nisip - Riscuri Climatice

O furtuna de praf sau de nisip este un fenomen meteorologic ce apare atunci cand forta vantului depaseste pragul maxim ce duce la ridicarea...

Schimbari Climatice-Incalzirea Globala

1. Schimbările climatice 1.1 Ce sunt schimbările climatice și de ce apar ele? Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mei mari...

Te-ar putea interesa și

Particularități climatice din municipiul Tulcea cu privire specială asupra fenomenelor de risc

Municipiul Tulcea este situat in sud-estul Romaniei, in Dobrogea de Nord, la contactul Dealurior Tulcei cu Dunărea (braţul Tulcei) şi cu Delta...

Podișul Dobrogei de Sud

Introducere În elaborarea lucrării s-a luat în considerare exploatarea fondului de informații meteorologice al Centrului Meteorologic Regional...

Studiu privind influența poluării factorilor de mediu asupra produselor agricole

CAPITOLUL I INTRODUCERE POLUAREA IN LUME ȘI ÎN ROMÂNIA În ultimele decenii, poluarea a devenit o problemă des dezbătută de majoritatea...

Pădurea Craiului

AŞEZARE ŞI LIMITE Munţii Pădurea Craiului sunt situaţi în partea de nord-vest a Apusenilor, reprezentând, împreună cu Munţii Zarand, Codru-Moma,...

Dezvoltare durabilă

Introducere Alegerea temei “Dezvoltarea sustenabilă” a fost motivată de amplarea și popularitatea subiectului de dezvoltare sustenabilă și de...

Riscuri Climatice din Perioada de Vară din Bărăgan

Riscuri climatice din perioada de varã din Bãrãgan I.PREZENTARE GENERALÃ I.1.AŞEZAREA GEOGRAFICĂ. Bãrãganul este împãrţit în mai multe...

Analiza potențialului energetic solar din Dobrogea

Evaluarea potențialului energetic solar din Dobrogea 1. Introducere Dobrogea este localizată în partea sud-estică a României, aproximativ între...

Investiții

Capitolul 1 . Descrierea obiectului de investitie 1.1 Descrierea societatii in care se implementeaza investitia Societatea Agrofarma S.R.L...

Ai nevoie de altceva?