Riscuri Geomorfologice Induse de Activitățile Antropice

1. Riscul geomorfologic indus de activit..ile antropice

Cu excep.ia unor terenuri greu accesibile sau extrem de neprielnice pentru via.. .i a

oceanului planetar, mediul inconjur.tor, peste tot pe Terra, reprezint. un mediu modificat antropic.

De la apari.ia sa omul a incercat s. modifice mediul natural in sensul dorit de el, pentru a-.i

asigura protec.ie, hran., c.ldur., pe scurt, supravie.uirea .i dezvoltarea (Vi.an et al., 2000). La

inceput interven.ia antropic. a fost cat se poate de neglijabil., in primul rand datorit. num.rului

redus al locuitorilor planetei, ins. cu timpul efectele s-au amplificat.

In neolitic (7000-8000 de ani i.Hr.) s-a inregistrat prima mare explozie demografic..

Popula.ia a inceput s. se ocupe intr-o m.sur. tot mai mare de domesticirea .i cre.terea animalelor,

de cultura plantelor, drept pentru care suprafe.e tot mai intinse de p.dure au fost transformate, fie

prin defri..ri, fie prin incendieri, in terenuri agricole. Situa.ia aceasta a continuat .i in antichitate,

cand, din cauza eroziunii, au inceput s. fie scoase din circuitul agricol suprafe.e insemnate.

Din secolul al XVIII-lea, industrializarea a contribuit .i la o mai mare deteriorare a mediului,

datorit. exploat.rii resurselor naturale, urbaniz.rii, construc.iilor hidrotehnice, extinderii c.ilor de

comunica.ii, ca urmare a unei sus.inute cre.teri demografice. Drept urmare, in ultimii 300 de ani

activit..ile antropice au modificat profund peisajul geografic. Impactul omului asupra reliefului a

survenit in urma urm.toarelor activit..i: construc.ia de ad.posturi .i a.ez.ri, practicarea agriculturii,

activit..i forestiere, miniere, urbanizare, construc.ia de c.i de comunica.ii, construc.ii hidrotehnice.

2. Riscuri geomorfologice induse de activit..ile agricole

Agricultura este una dintre cele mai vechi ocupa.ii ale omenirii, fiind strans legat. via.a

sedentar.. Dac. la inceput oamenii i.i asigurau hrana din van.toare, pescuit, culegerea produselor

vegetale, odat. cu cre.terea num.rului lor .i a reducerii surselor naturale, au devenit, incetul cu

incetul, cultivatori de plante .i cresc.tori de animale. Astfel, agricultura a jucat un rol esen.ial in

dezvoltarea civiliza.iei umane. Pan. la Revolu.ia Industrial. cea mai mare parte a popula.iei era

ocupat. in agricultur.. Dezvoltarea tehnicilor agricole a dus la cre.terea productivit..ii in

agricultur., ins. din p.cate aceast. revolu.ie agricol. a insemnat .i o presiune din ce in ce mai mare

asupra mediului.

Aparent, aceasta problema (impactul activit..ilor agricole) este stapanita din punct de vedere

al cunoa.terii deopotriva de geomorfologi cat .i de agronomi. Lucrurile nu stau chiar astfel, iar

pentru ca geomorfologii sa i.i aduca aportul calificat in aceasta problema trebuie sa cunoasca nu

numai impactul activit..ilor agricole asupra proceselor geomorfologice, ci .i rela.iile cu factorii de

control .i semnifica.ia morfogenetica a procesului, pentru ca eroziunea, in ultima instan.a este un

proces natural care contribuie la circuitul materiei la suprafa.a scoar.ei. Nu trebuie sa uitam un

adevar de necontestat .i anume: campiile fertile s-au nascut .i se dezvolta pe seama eroziunii

terenurilor. Astfel, din cercetarile de pana acum s-a ajuns la unele rezultate care au un anumit grad

de generalizare, fapt ce nu trebuie absolutizat cand avem un caz concret. Totu.i, cunoa.terea unor

asemenea rezultate este foarte necesara pentru evaluarea punctului de plecare in cercetarile noastre.

In condi.iile Romaniei, comparativ cu terenurile impadurite, eroziunea este :

. egala sau de 1 - 4 ori mai mare pe paji.tile naturale sau cultivate;

. de 10-50 ori mai mare pe paji.tile naturale degradate prin pa.unat abuziv (suprapa.unat);

. de 20 - 60 ori mai mare pe terenurile agricole cultivate cu plante pra.itoare;

. de 50 - 200 ori mai mare pe terenurile cultivate cu plante pra.itoare (pe pante de peste

25% .i peste 500 ori mai mare pe pantele peste aceasta valoare);

. de 100 - 500 ori .i chiar mai mult pe terenurile nude (lipsite de strat vegetal).

Zachar (1982) a ajuns la concluzia ca daca se considera 100% cuantumul eroziunii pe

terenuri fara vegeta.ie, pe alte folosin.e dar in acelea.i condi.ii climatice, litologice .i morfologice

aceasta este de :

. 80-90 % teren cu sol lucrat;

. 85 % culturi de sfecla .i porumb;

. 50 - 80% culturi cu tuberculi;

. 30 - 50% culturi de cereale de primavara;

. 5 - 35 % culturi de cereale de toamna;

. 1 - 5 % culturi cu ierburi anuale;

. 0,5 % terenuri cu ierburi perene;

. 0,01 % terenuri acoperite cu padure compacta.

Imaginea generala a acestui tablou nu comporta alte comentarii pentru faptul ca raportul

intre eroziunea pe terenuri impadurite .i cele nude este infinitezimal. De asemenea, este stabilita o

scara relativa a intensita.ii eroziunii in suprafa.a dupa cum urmeaza :

. terenuri fara eroziune < 0,5 m3/ha/an

. cu eroziune slaba 0,5 - 5 m3/ha/an

. cu eroziune moderata 5 - 15 m3/ha/an

. cu eroziune puternica l5 - 50 m3/ha/an

. cu eroziune foarte puternica 50 - 200 m3/ha/an

. cu eroziune catastrofica foarte severa > 200 m3/ha/an

Prezentand aceste rezultate apare evident intrebarea: daca se cunosc astfel de elemente

generale ce rost au cercetarile geomorfologice ?

Raspunsul este fara echivoc, intrucat rela.iile eroziune - precipita.ii; eroziune - scurgere,

eroziune - litologie, eroziune - panta, eroziune - grad de acoperire cu vegeta.ie etc. sunt neliniare .i

ratele prezentate ofera doar cadrul de situare in context ale cercetarilor care sunt solicitate pentru

cazuri concrete. In plus, sa re.inem ca majoritatea valorilor mediate .i chiar a unor ecua.ii de

evaluare a fenomenelor naturale din aceasta categorie au un caracter empiric; deci au valabilitate

pentru condi.ii regionale .i locale date. In plus, fara a subaprecia rolul altor speciali.ti,

geomorfologul stapane.te (sau trebuie sa stapaneasca) cunoa.terea sistemului morfogenetic al

rela.iilor pe care le-am amintit. Astfel, el poate predicta necesitatea unei ameliorari de un anumit

tip, eviden.iind tabloul eroziunii in sistemul geomorfologic fluvial .i fluvio-denuda.ional.