Sistemul Geomorfologic al Versantilor

Imagine preview
(5/10 din 3 voturi)

Acest curs prezinta Sistemul Geomorfologic al Versantilor.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier pdf de 39 de pagini .

Profesor: Dan Dumitriu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Geografie

Extras din document

Definiţie; terminologie; evoluţia conceptului de versant; versanţii ca sistem în cascadă; starea iniţială a versanţilor, forţă şi rezistenţă în dinamica versanţilor. Elementele de formă ale versanţilor; profilul versantului; forma în plan a versantului; cartografierea versanţilor. Sistematica proceselor de versant şi morfologia indusă de acestea (eroziunea subsuperficială, eroziunea în suprafaţă; ravenaţia; procesele de mişcare în masă; sistematica lor şi morfologia subsecventă acestora); relaţiile proces - formă ale unui versant; morfologia generală a versanţilor; evoluţia generală a versanţilor în raport de rocă şi climă; clasificarea versanţilor.

« Cel mai mare talent al geomorfologului este acela de a descifra

fragmente ale evoluţiei vechi, ascunse de procesele actuale »

« Versanţii sunt extrem de dificil de studiat din cauză că

ei reprezintă categorii de tranziţie, atât în proces, cât şi în formă »

A.L.Bloom, 1978

10.1. Definiţie

Exceptând câmpiile, peste 95% din suprafaţa uscatului o reprezintă forma de relief cunoscută sub denumirea de versant. Un versant reprezintă o suprafaţă cu o înclinare > 2 – 3o şi care face racordul între interfluvii sau creste şi liniile de drenaj adiacente. Unitatea de bază a unui versant este faţeta sau segmentul, o suprafaţă cu înclinare uniformă. În acest fel, un versant este format dintr-o multitudine de faţete separate prin discontinuităţi sau rupturi, convexe sau concave. În raport cu poziţia ce o ocupă într-un bazin hidrografic se disting trei principale categorii de versanţi (fig. 10.1):

- versanţi de obârşie (I);

- versanţi - pinten sau de terminare a unui interfluviu(II);

- versanţi de vale (III).

Este modul cel mai simplu mod de a delimita categoriile de versant, utilizând hărţile topografice în scară 1/25000 sau aerofotogramele.

Fig. 10.1. Localizarea categoriilor de versant într-un bazin hidrografic (Young, 1972). Foto 10.1. Expresia fotografică a acestor categorii de versant. Fiecare clasă de versant poate fi categorisită funcţie de ordinul reţelei hidrografice. Evoluţia versanţilor este o funcţie directă a condiţiilor morfoclimatice şi a litologiei, dar înclinarea este principala proprietate care se ia în considerare la caracterizarea lor. Cel puţin, în agricultură, construcţii, amenajări de drumuri o asemenea caracterizare devine indispensabilă. Studiul versanţilor presupune cunoaşterea formei lor, ceea ce înseamnă morfologia şi morfometria, a proceselor de modelare, ceea ce înseamnă identificarea agenţilor de modelare şi a tipologiei proceselor cu rata lor de acţiune; a depozitelor de versant care împreună cu analiza formelor ne pot oferi elementele de istorie a reliefului, respectiv, reconstituirea unor etape şi condiţii de evoluţie. 10.2. Elemente de formă a versanţilor Morfologia versanţilor este analizată conform a două puncte de vedere: profilul versantului şi forma în plan a versantului. 10.2.1. Profilul versantului. Profilul versantului este linia care uneşte, pe cel mai scurt traseu, punctul de înălţime maximă cu punctul din baza versantului, a cărei înălţime este minimă. Acesta poate fi identificat prin măsurători asupra unghiurilor şi distanţelor. Punctele între măsurători se numesc staţiile profilului, iar intervalele dintre staţii se numesc lungimi măsurate. Profilele de versant se desfăsoară aşadar între cumpăna de ape şi talveg.

212

Analiza profilului presupune divizarea acestuia într-un număr de părţi, fiecare posedând anumite proprietăţi ale formei, de exemplu, aproximativ acelaşi unghi de pantă. Aceste părţi se numesc segmente rectiliniare. Curbele uşor concave ale profilului se numesc segmente convexe şi segmente concave. Pe această bază, în mod cu totul general, la un versant se disting trei segmente: convex, rectiliniu şi concav. Cei mai mulţi din versanţi sunt alcătuiţi din mai mult de trei segmente, formând un versant compus (fig. 10.2 A). De asemenea, unii autori au definit versantul standard sau versantul normal alcătuit din patru segmente (fig. 10. 2 B), şi anume: creasta sau versantul convex (CV); fruntea sau faţa versantului (CF); segmentul rectiniar (S); baza sau piciorul versantului sau versantul concav (CC).

Fisiere in arhiva (1):

  • Sistemul Geomorfologic al Versantilor.pdf

Alte informatii

curs 10