Extras din curs
Dintre toate metodele de tratare a cărnii, frigul are cea mai mare aplicare în
industria cărnii, unde intervine atât ca proces tehnologic de prelucrare
(conditionare), cât şi ca metodă de conservare.
Utilizarea frigului în industria cărnii are ca efect conservarea, în mare
măsură, a însuşirilor naturale ale produsului, întrucât frigul acţionează, pe
cale fizică, astfel încât nu duce la modificări importante ale compoziţiei
produsului.
Conservarea prin frig urmăreşte scăderea temperaturii produsului până
la parametrii impuşi de necesităţi biologice, adică oprirea reacţiilor
biologice proprii, în produs, sau micşorarea vitezei de reacţie a acestora,
în funcţie de scăderea temperaturii, precum şi oprirea dezvoltării
microorganismelor care au contaminat produsul, în cursul manipulărilor
până la tratarea prin frig. Aceasta scădere a temperaturii este în funcţie de
diferite aspecte economice, adică de destinaţia care se dă produsului.
•Acţiune a frigului asupra ţesuturilor cărnii
Carnea are la bază un complex hidrosol–gel,
având ca substanţe componente de bază, dispersii
coloidale de substanţe proteice. Faza continuă,
apa din carne conţine dispersii ionice, respectiv
moleculare de electroliţi şi neelectroliţi.
- Sub influenţa frigului apa din ţesuturile cărnii,
sub punctul eutectic, se solidifică, prin formarea de
cristale de gheaţă. Cristalele de gheaţă, din cauza
sistemului de dispersie, sunt mici şi cresc cu o viteză
mai redusă ca a apei pure. Prin cristalizare, volumul
specific al apei creşte şi, ca atare, se creează
tensiuni care afectează structura celulară, prin
dislocări mecanice. Congelarea solurilor şi gelurilor
duce şi la fenomene de denaturare, care au ca efect
reducerea capacităţii de reţinerea apei.
- Frigul are acţiune şi asupra transformărilor
autolitice din ţesutul muscular, care sunt produse de
enzimele cărnii. Aceste transformări sunt încetinite,
fără a fi complet oprite. Unele enzime, ca de
exemplu, lipaza, nu-şi pierd activitatea nici la – 35°C.
- Modificările biochimice duc şi la modificarea
proprietăţilor organoleptice, ca schimbarea culorii, din
cauza concentrării hemopigmenţilor din straturile
superficiale şi a oxidării acestora sub influenţa
oxigenului.
Microbiologie a cărnii congelate
În cursul congelării, o mică parte din microorganismele
care contaminează carnea mor. În timpul stocării la
temperatura de congelare, reducerea numărului de
microorganisme continuă, dar destul de încet (circa 5
% pe lună la –20°C). Cele mai sensibile sunt bacterii
Gram negative, iar sporii bacterieni rămân neafectaţi.
Formele vegetative ale C. perfringens mor rapid la
temperatura de congelare.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Conditionare si Conservare a Carnii prin Frig.pdf