Curs Ospatar

Curs
8.8/10 (4 voturi)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 154 în total
Cuvinte : 80423
Mărime: 205.60KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

I. INTRODUCERE

Capitolul 1

NOŢIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND SERVIREA CONSUMATORILOR

Printre grijile şi preocupările cotidiene ale omului se numără şi procurarea şi pregătirea unor produse pentru a se asigura alimentarea organismului. Din istoria omenirii se reţin o mulţime de aspecte şi episoade, care se referă la această activitate, din care rezultă că modul şi formele de alimentaţie reprezintă o problemă centrală de viaţă. Pe lângă activitatea socio-economică foarte importantă şi alte activităţi, fie ele şi reacţionale, omul totuşi mănâncă, se hrăneşte. Indiferent de starea fizică sau morală a oricărui om, alimentaţia nu a putut fi înlocuită sau evitată, ea stând la baza menţinerii şi prosperităţii societăţii. Desigur că obiceiurile alimentare diverse şi deprinderile alimentaţiei şi nutriţiei nu au fost aceleaşi de-a lungul istoriei, la toate popoarele, ci acestea se materializează într-o diversitate, imposibil de a fi cunoscute, catalogate, enumerate într-un studiu sau într-o formă internaţională.

În selecţia alimentelor, în preferinţele alimentare, intervin factori, care ţin de experienţa individuală, de experienţa celor care ne-au precedat. Reacţiile de hrană şi satisfacerea lor sunt asociate, în parte, de constatările directe ale fiecărui individ în cursul vieţii, bineînţeles pe etape evolutive, precum şi de o oarecare influenţă a moştenirii genetice. Starea emoţională faţă de hrană este amplificată prin prezenţa sau absenţa stării de foame şi a existenţei mijloacelor materiale care să o desăvârşească.

Problema produselor care au fost şi sunt consumate de fiecare individ de-a lungul vieţii, a modului cum acestea sunt realizate, procurate, prelucrate, prezentate, servite şi în ultimă instanţă consumate, au constituit din cele mai vechi timpuri un apanaj al societăţii respective. Referindu-ne la istoria poporului român, din acest punct de vedere, trebuie să ne amintim că pentru mulţi dintre strămoşii noştri, viaţa a fost dură, nesigură şi uneori scurtă. Structura şi natura activităţii ce au desfăşurat-o, condiţiile psiho-sociale şi climaterice au fost factorii care au determinat modul de alimentaţie şi obiceiurile de hrană ale acestora, la care, o oarecare influenţă au avut-o şi contactele cu alte poapoare.

Strămoşii noştri s-au ocupat cu creşterea animalelor şi a păsărilor şi de aceea la baza hranei acestora au stat produsele ce le ofereau acestea, ca de exemplu carnea. Sarmalele, după cum se cunoaşte, au obârşie asiatică, dar sub formă de orez fiert cu mirodenii înfăşurate în diferite frunze comestibile, având un gust dulceag şi denumite marmah. Bucătăria românească a preluat acest produs şi s-a introdus, sub influenţa obiceiurilor şi a posibilităţilor, carne tocată. Compoziţia nou creată a fost înfăşurată în foi de varză, conservată în saramură, dându-i-se denumirea de sarmale. preluat de multe bucătării ale altor popoare.

Conform tradiţiei, servirea mâncărurilor se făcea de persoana care le pregătea, de obicei mama sau bunica, ajutată de fata cea mai mare. Castroanele sau străchinile pline cu mâncare se aşezau la mijlocul blatului rotund al unei mese cu trei picioare scurte. Cei care participau la masă şedeau pe scaune din lemn cu picioare scurte şi cu ajutorul lingurilor din lemn luau mâncarea respectivă, de regulă dintr-un singur vas. Se mânca în linişte, cu multă evlavie şi respect, apreciind munca depusă pentru obţinerea produselor şi mâncărurilor.

Contactele cu alte popoare şi dezvoltarea activităţii de menaj, amplificarea relaţiilor culturale şi turistice, creşterea nivelului de trai, alţi factori economici şi psiho-sociali au condus la modificări esenţiale în structura şi obiceiurile de alimentaţie, precum şi modul de servire a hranei în ţara noastră. Aceste noi elemente au început să apară şi să se dezvolte începând cu prima jumătate a secolului al XIX- lea, când au luat fiinţă primele restaurante, cafenele, hoteluri, etc. care funcţionau în paralele cu hanurile, cârciumile existenta. Apariţia acestor noi tipuri de unităţi, care aveau ca atribuţii principale asigurarea hranei şi cazarea unor categorii de populaţie şi îndeosebi a acelor care se deplasau în diferite localităţi, a adus şi mari modificări în organizarea muncii, în separarea şi diversificarea funcţiilor. Prepararea mâncării se realiza în încăperi distincte – bucătării, de către „bucătari”, dulciurile se realizau în cofetării, de către „cofetari” sau „patiseri”, băuturile alcoolice şi vinurile se păstrau în crame-pivniţe, de către „pivniceri”, iar servirea „clienţilor” se făcea de „chelneri”, ajutaţi de „garson”, „picolo”, sub supravegherea şi controlul „jupânului”.

În prezent această activitate a evoluat, o dată cu unele schimbări economico-sociale şi cultural-educaţionale ce au avut loc în societate, în viaţa de zi cu zi.

Atât în trecutul nu prea îndepărtat cât şi în viitor, activitatea de preparare a hranei, a mâncărurilor şi servirea acestora în locuri publice îşi au rolul şi importanţa lor, neputând fi înlocuite sau contestate, oricare ar fi forma de organizare. În contextul general al transformărilor ce au loc, prepararea, prezentarea şi servirea mâncărurilor şi băuturilor dobândesc noi valenţa, determinate, în principal, de doi factori decisivi: amplificarea mişcării libere a oamenilor şi creşterea cerinţelor şi preferinţelor culinare, justificate de un trai civilizat, modern şi de o activitate mai intensă.

1.1. IMPORTANŢA BUNEI SERVIRI A CONSUMATORILOR

Servirea clienţilor cu preparate culinare şi băuturi, în unităţile de alimentaţie, în cantine sau alte unităţi de consum colectiv, constituie un element de evaluare a gradului de civilizaţie a unei societăţi. Asigurarea unei baze tehnic-materiale, necesare pregătirii şi servirii harnei în unităţi specializate, permite realizarea unei producţii culinare diversificate, care să satisfacă cele mai exigente gusturi ale populaţiei, aplicarea principiilor unei alimentaţii cât mai raţionale, ştiinţific determinate, respectarea normelor igienico-sanitare şi, ceea ce este mai edificator, creează timp liber membrilor societăţii, pe care să-l folosească în scopuri cultural-educative, social-politice sau de odihnă, pentru menţinerea sau refacerea sănătăţii.

Gradul de civilizaţie a unei ţări poate fi dimensionat şi de numărul persoanelor care apelează la serviciile din unităţile publice de alimentaţie, de volumul şi structura operaţiunilor care se execută pentru pregătirea şi servirea preparatelor culinare şi a băuturilor, de mărimea timpului astfel câştigat, pentru a fi folosit de membrii societăţii respective pentru culturalizare sau late activităţi.

În cadrul unei economii naţionale, sectorul de activitate căruia îi revin aceste sarcini are un caracter profund economic (producţie-servire) şi social.

Prin alimentaţie publică se înţelege activitatea economică care se ocupă cu producerea unei game variate de preparate culinare, ce se servesc consumatorilor, împreună cu alte produse agroalimentare, consumul acestora făcându-se în unităţi proprii, special amenajate. Aceste unităţi oferă şi multiple posibilităţi de destindere. Producţia şi servirea preparatelor se asigură de către personal cu pregătire profesională specifică.

Preview document

Curs Ospatar - Pagina 1
Curs Ospatar - Pagina 2
Curs Ospatar - Pagina 3
Curs Ospatar - Pagina 4
Curs Ospatar - Pagina 5
Curs Ospatar - Pagina 6
Curs Ospatar - Pagina 7
Curs Ospatar - Pagina 8
Curs Ospatar - Pagina 9
Curs Ospatar - Pagina 10
Curs Ospatar - Pagina 11
Curs Ospatar - Pagina 12
Curs Ospatar - Pagina 13
Curs Ospatar - Pagina 14
Curs Ospatar - Pagina 15
Curs Ospatar - Pagina 16
Curs Ospatar - Pagina 17
Curs Ospatar - Pagina 18
Curs Ospatar - Pagina 19
Curs Ospatar - Pagina 20
Curs Ospatar - Pagina 21
Curs Ospatar - Pagina 22
Curs Ospatar - Pagina 23
Curs Ospatar - Pagina 24
Curs Ospatar - Pagina 25
Curs Ospatar - Pagina 26
Curs Ospatar - Pagina 27
Curs Ospatar - Pagina 28
Curs Ospatar - Pagina 29
Curs Ospatar - Pagina 30
Curs Ospatar - Pagina 31
Curs Ospatar - Pagina 32
Curs Ospatar - Pagina 33
Curs Ospatar - Pagina 34
Curs Ospatar - Pagina 35
Curs Ospatar - Pagina 36
Curs Ospatar - Pagina 37
Curs Ospatar - Pagina 38
Curs Ospatar - Pagina 39
Curs Ospatar - Pagina 40
Curs Ospatar - Pagina 41
Curs Ospatar - Pagina 42
Curs Ospatar - Pagina 43
Curs Ospatar - Pagina 44
Curs Ospatar - Pagina 45
Curs Ospatar - Pagina 46
Curs Ospatar - Pagina 47
Curs Ospatar - Pagina 48
Curs Ospatar - Pagina 49
Curs Ospatar - Pagina 50
Curs Ospatar - Pagina 51
Curs Ospatar - Pagina 52
Curs Ospatar - Pagina 53
Curs Ospatar - Pagina 54
Curs Ospatar - Pagina 55
Curs Ospatar - Pagina 56
Curs Ospatar - Pagina 57
Curs Ospatar - Pagina 58
Curs Ospatar - Pagina 59
Curs Ospatar - Pagina 60
Curs Ospatar - Pagina 61
Curs Ospatar - Pagina 62
Curs Ospatar - Pagina 63
Curs Ospatar - Pagina 64
Curs Ospatar - Pagina 65
Curs Ospatar - Pagina 66
Curs Ospatar - Pagina 67
Curs Ospatar - Pagina 68
Curs Ospatar - Pagina 69
Curs Ospatar - Pagina 70
Curs Ospatar - Pagina 71
Curs Ospatar - Pagina 72
Curs Ospatar - Pagina 73
Curs Ospatar - Pagina 74
Curs Ospatar - Pagina 75
Curs Ospatar - Pagina 76
Curs Ospatar - Pagina 77
Curs Ospatar - Pagina 78
Curs Ospatar - Pagina 79
Curs Ospatar - Pagina 80
Curs Ospatar - Pagina 81
Curs Ospatar - Pagina 82
Curs Ospatar - Pagina 83
Curs Ospatar - Pagina 84
Curs Ospatar - Pagina 85
Curs Ospatar - Pagina 86
Curs Ospatar - Pagina 87
Curs Ospatar - Pagina 88
Curs Ospatar - Pagina 89
Curs Ospatar - Pagina 90
Curs Ospatar - Pagina 91
Curs Ospatar - Pagina 92
Curs Ospatar - Pagina 93
Curs Ospatar - Pagina 94
Curs Ospatar - Pagina 95
Curs Ospatar - Pagina 96
Curs Ospatar - Pagina 97
Curs Ospatar - Pagina 98
Curs Ospatar - Pagina 99
Curs Ospatar - Pagina 100
Curs Ospatar - Pagina 101
Curs Ospatar - Pagina 102
Curs Ospatar - Pagina 103
Curs Ospatar - Pagina 104
Curs Ospatar - Pagina 105
Curs Ospatar - Pagina 106
Curs Ospatar - Pagina 107
Curs Ospatar - Pagina 108
Curs Ospatar - Pagina 109
Curs Ospatar - Pagina 110
Curs Ospatar - Pagina 111
Curs Ospatar - Pagina 112
Curs Ospatar - Pagina 113
Curs Ospatar - Pagina 114
Curs Ospatar - Pagina 115
Curs Ospatar - Pagina 116
Curs Ospatar - Pagina 117
Curs Ospatar - Pagina 118
Curs Ospatar - Pagina 119
Curs Ospatar - Pagina 120
Curs Ospatar - Pagina 121
Curs Ospatar - Pagina 122
Curs Ospatar - Pagina 123
Curs Ospatar - Pagina 124
Curs Ospatar - Pagina 125
Curs Ospatar - Pagina 126
Curs Ospatar - Pagina 127
Curs Ospatar - Pagina 128
Curs Ospatar - Pagina 129
Curs Ospatar - Pagina 130
Curs Ospatar - Pagina 131
Curs Ospatar - Pagina 132
Curs Ospatar - Pagina 133
Curs Ospatar - Pagina 134
Curs Ospatar - Pagina 135
Curs Ospatar - Pagina 136
Curs Ospatar - Pagina 137
Curs Ospatar - Pagina 138
Curs Ospatar - Pagina 139
Curs Ospatar - Pagina 140
Curs Ospatar - Pagina 141
Curs Ospatar - Pagina 142
Curs Ospatar - Pagina 143
Curs Ospatar - Pagina 144
Curs Ospatar - Pagina 145
Curs Ospatar - Pagina 146
Curs Ospatar - Pagina 147
Curs Ospatar - Pagina 148
Curs Ospatar - Pagina 149
Curs Ospatar - Pagina 150
Curs Ospatar - Pagina 151
Curs Ospatar - Pagina 152
Curs Ospatar - Pagina 153
Curs Ospatar - Pagina 154

Conținut arhivă zip

  • Curs Ospatar.doc

Alții au mai descărcat și

Procesul si Tehnologia de Preparare a Bucatelor din Carne

1. Caracteristica generală a întreprinderii Întreprinderea în cadrul căreia am efectuat practica de producere este SRL. „Aniversări”, un...

Organizarea Lucrului in Sectia Cofetarie si Caile de Perfectionare

Material ilustrativ. 1. Programul de producere a secţiei patiserie. Sortimentul, condiţiile şi regimurile de realizare a produselor de patiserie....

Tehnologia Supelor Reci

Introducere Tehnologia preparării bucatelor se bazează pe tradiţiile artei culinare populare, pe experienţa bucătarilor profesionişti, precum şi...

Tehnologia de Fabricare a Checului cu Stafide

ARGUMEMT Valoarea alimentara a produsului ales de mine este data de zaharoza din zahar, fosfolipidele din ou, amidonul din faina si lipidele din...

Proiecte Gastronomie

1.Laptele in antichitate : Cele mai vechi informatii despre productia de lapte si prelucrarea laptelui se refera la laptele de vaca. Ele ar...

Ciocolată

Cap. I INTRODUCERE Prepararea ciocolatei a început, de fapt, în Italia. Un cofetar din Florenţa şi-a dat seama de nenumăratele calităţi pe care le...

Preparate de Baza din Ou si Brinza

Introducere Industria alimentara prezinta o serie de particularitati fata de alte ramuri industriale legate atât de natura materiilor prime...

Organizarea Lucrului - Sectia Culinara

Introducere Alimentaţia este procesul prin care organismul uman asimilează şi utilizează hrana sau substanţele nutritive, precum şi procesul...

Ai nevoie de altceva?