Ecotoxicologia Curs5

Toxicitatea indusa de aditivii alimentari  continuare

Aditivi care prezinta un risc toxicologic direct

Anhidridele sulfuroase si sulfitii (cunoscuti sub codificarea de E220-227)

Aceste substante sunt folosite ca agenti conservatori, având actiune antifungica (distrug sporii ciupercilor) si bacteriosatatica (împiedica proliferarea bacteriilor).

Patrund în organism prin fixare pe niste enzime ce contin în structura lor grupari functionale SH.

Efectul acestor conservanti asupra produselor alimentare este de eliminare a mirosului de aliment stricat si de pastrare a culorii normale, dar nu sunt eliminate si toxinele produse prin degradarea produselor. Anhidridele sulfuroase si sulfitii sunt toxice pentru persoanele care prezinta o deficienta în enzima sulfitoxidaza (responsabila de transformarea sulfitilor în sulfati). Aceasta enzima se gaseste în mod normal în corpul uman acumulata în mitocondrii (celule responsabile de producerea energiei) sau în organe ca ficatul, rinichii si inima.

Ingerarea acestor aditivi alimentari antreneaza o reactie de tip alergic (este o falsa alergie alimentara), fiinde extrem de periculoasa pentru astmatici.

Doza zilnica admisa este de 0,70 mg/kg si se gasesc în mod normal în fructe, peste (morun) uscat, sucuri de fructe (mai ales citrice), creveti.

Acidul sorbic si sorbatii

Sunt o clasa de substante folosite cu mare succes (datorita proprietatilor lor fungicide) în produsele lactate, conservarea vinurilor si a castanelor.

Acesti compusi nu sunt toxici în sine, dar în prezenta nitritilor pot forma acid nitrozetilic sau 1,4 dinitro 2 metil pirol, compusi cu un risc mutagen extrem de ridicat.

Acidul sorbic si sorbatii prezinta riscuri minore totusi, având o doza zilnica admisibila de 25 mg/kg.

Butilhidroxitoluenul (BHT) (codificat E321) si butilxidroxianisolul (BHA)

Sunt aditivi alimentari folositi datorita proprietatilor lor antioxidante, având o larga utilizare mai ales printre produsele cu cantitati însemnate de acizi grasi.

Proprietatile chimice ale acestor substante sunt date de liposolubilitatea acestora.

Efectele lor nocive asupra organismului se manifesta prin decuplarea fosforilarii oxidative (cea care este responsabila de sinteza ATP-ului si deci de producerea caldurii corporale). O alta actiune este cea de blocare a metabolismului tiroidian, conducând la hipertrofierea glandei tiroide si inducerea bolii numite Nanism tiroidian (piticism). Prin actiunea BHT si BHA asupra ficatului se poate produce hepatomegalie (marirea dimensiunilor ficatului), cu dureri foarte mari pentru bolnav. De asemenea, se poate produce o inductie de citocromi P450, diminuând astfel capacitatea sângelui de a transporta oxigen.

Prin teste de laborator efectuate pe soareci s-a demonstrat actiunea necrozanta pe care o au asupra plamânilor (apar sintome asemanatoare tuberculozei).

Deoarece actioneaza ca niste antivitamine K, consumul de BHT si BHA este asociat cu aparitia de hemoragii puternice. De asemenea s-au constatat si efecte teratogene (nasterea de copii cu deformatii fizice).