Igiena

Microorganisme patogene si epidemiologice In tarile industrializate apa este responsabila de epidemii si in ultima perioada au scazut foarte mult. Cele mai frecvente au ramasgastrointestinaledin diferite infectii. Au fost introduce masuri de igiena f stricte legate de sursele de apa si de distributie si ca urmare holera, dizenteria bacilara, febra tifoida au disparut apropate in intregime. Bolile si agentii responsabili

BOLILE AGENTII

De origine bacteriana (febre tifoide si paratifoide, dizenteria bacilara, holera, gastroenteritele acute si diareice) - salmonella typhi; - salmonella paratyphi A si B; - shigela, Escherichia coli anterotoxicogena, esch coli anterohumoragica

De origine virala (hepatita A, polionielita, gastroenteritele acute si diareice) - virusl hepatitei A, virusul poliomelitic, rotavirusul, enterovirusul; - adenovirusul.

De origine parazitara (dizenteria amidiana, gastroenteritele, fascioloza) - gardenia histolyca; - fasciola hepatica.

Bacteriile Statisticile au aratat ca cele mai frecvente cazuri de epidemii dezinterice st produse de unele serotipuri de Escherichia coli, care st enterotoxice si produc colite hemoragice sau care produc gastroenterite infantile. Rolul predominant in marea majoritate a diareelor este serotipul 0157H7 ca urmare a contaminarii fecale a apelor de distributie. Campylobacter jejuni/coli produce frecvent gastroenterita si diaree la fel cu speciile de salmonella si shigella. De subliniat importanta crecanda a listeriozelor in patologia umana, listerioza poate fi considerate o boala hidrotelurica. Boli hibride produse de bacterii pot fi considerate si tularemia vehiculata de apa care este contaminate prin intermediul rozatoarelor. Boala se manifesta cu febra(40ºC)si tulburari nervoase. Leptostirozele – rezervorul natural de leptospire il repr soarecii si sobolanii. Leptospirele patogene st eliminate in mediu extern de catre porcine, bovine prin dejectiile lor.

Virusurile Hepatita produsa de virusul A este transmisa prin ciclul fecal-oual, rezervorul principal fiind omul. Problema hepatitei este majora in sanatatea publica, ea devenind si mai complicate prin faptul ca cele 2 forme de hepatita A si B de cele mai multe ori nu se pot diferentia clinic si majoritatea st infectii asimptomatice. Virusul hepatitei reprez o mare viabilitate in apa pana la 150-200 de zile. Infectiile legate de apa st de cele mai multe ori gastroenterite sau diareice produse de virusuri. Gastroenteritele st la ora actuala bine cunoscute si se considera ca ele reprez marea majoritate ale epidemiilor de gastrenterite la copii mici. Se manifesta sub forma de diaree severa care dureaza 5-8 zile insotita de febra, voma si deshidratare.

Boli parazitare transmise pe calea apei Pt unele boli parazitare apa are numai rolul de vehiculant al elementelor parazitare, iar in alte cazuri este un mediu obligatoriu fara de care parazitul nu-si poate desfasura ciclul evolutiv. Amidioza sau dizenteria amidiana este cea mai rasp de natura hidrica. Agentul parazitar este un protozor, org unicellular. Amidiaza afecteaza populatia din tarile calde iar la noi este intalnita in mod exceptional. Infestarea omului se face prin ingerarea apei poluante. In anumite momente poate trai in intestinal omului fara a fi agresiva, ca apoi sa devina agresiva, sa se inmulteasca abundant si sa produca ulceratii ale peretelui intestinal. In ac situatie apar scaune sangerulente si dureri abdominale. Pe calea sangerarii amidele pot trece in ficat, in plamani sau creier formand abcese hepatice, pulmonare si cerebrale. Fascioloza Este o boala parazitara a ficatului. Fasciola hepatica este intalnita mai mult la vite si la oi sub numele de galbeaza. Si giardioza este tot o boala parazitara transmisa pe calea apei, parazitul este eliminat in mediul extern prin fecale de catre omul bolnav sau purtator si supravietuieste cateva luni. Imbolnavirea apare frecvent la copii prin ingestia apei infectate. Bacterii indicatori igienico sanitari Bact patogene au intotdeauna aceeasi origine. Provin din tubul digestiv al omului si animalelor sis t insotite intotdeauna de alte bacterii care se intalnesc in tubul digestive. Ac bacterii se num bact test de contaminare fecala sis t studiate ca indicatori de risc. Se disting 2 tipuri de indicatori:1)Indicatori de poluare – prezenta lor se traduce prin eventuala prezenta a bact patogene. 2)Ind de tratament – care permit evaluare eficacitatii tratamentului in fctie de un mo sau de un grup de mo. Criterii pt alegerea indicatorilor 1)Indicatorii sa fie prezenti at cand exista mo patogene. 2)Agentii sa fie in nr mare decat alti patogeni. 3)Ag sa aiba acelasi comportament ca bact patogene in mediul natural si in cursul procedeelor de tratamente ale apei. 4)Ag sa fie pusi in evidenta si sa fie identificati prin tehnici simple. Indicatorii propusi st: - bact coliforme si streptococii din grupa B; Apa destinata consumului uman dpdv microbiologic tb sa se incadreze in urm conditii: a)nu tb sa contina org patogene -in particular Salmonelle in 5 l de apa recoltata pt analiza; - Staphilococii patogeni in 100 ml apa; - Enterovirusii in 10 l apa; - bact coliforme hemotolerante si Streptococci fecali in 100 ml apa; b) Sa nu contina mai mult de 1 spor de bacterii sulfitoreducatoare in 20 ml apa