Igiena Aerului

Curs
8.5/10 (2 voturi)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 140 în total
Cuvinte : 54131
Mărime: 226.27KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Enache Dorin

Extras din document

Viaţa pe Terra nu ar fi posibilă fără existenţa atmosferei (aerului), constituită dintr-un amestec de gaze, vapori de apă, pulberi, microorganisme şi particule radioactive, care înconjoară pământul şi se menţine în contact cu acesta datorită gravitaţiei.

Atmosfera nu este omogenă pe verticală şi orizontală sub raportul densităţii, compoziţiei chimice şi proprietăţilor fizice. Se compune din 5 straturi: troposfera, stratosfera, mezosferă, termosfera şi exosfera.

Troposfera este reprezentată de stratul atmosferei care vine în contact direct cu suprafaţa pământului şi are o grosime medie de 12 km, mai mică la poli - 6 km şi mai mare la ecuator - 18 km. Conţine 4/5 din masa atmosferei şi 90% din cantitatea totală de vapori de apă, microorganisme şi pulberi. Troposfera este sediul majorităţii fenomenelor meteorolologice, influenţând direct şi indirect sănătatea şi performanţele vietuitoarelor. Temperatura scade pe verticală în troposfera cu 6,5°C la fiecare km.

Stratul superior al troposferei, în grosime de 1 -2 km se numeşte tropopauză.

Stratosfera se referă la stratul atmosferei cuprins pe verticală între 12 şi 35 km, în care aerul circulă cu viteză mare. Temperatura înregistrează valori constante de -56,5°C, determinând formarea unor nori din cristale de gheaţă.

Stratul superior al stratosferei se numeşte stratopauză.

Mezosfera se întinde pe verticală între 35 şi 80 km.

Intre 35 şi 55 km se produce o inversiune a temperaturii, în sensul creşterii acesteia în raport cu înălţimea, până la valori de 70-75 °C. Acest fenomen este consecinţa absorbţiei mari de radiaţii ultraviolete de către stratul de ozon existent în această zonă care poartă numele de ozonosferă.

în atmosferă, peste înălţimea de 55 km temperatura scade din nou, până la -95°C.

Stratul superior al mezosferei care face trecerea la zona superioară se numeşte mezopauză.

Termosfera este reprezentată de stratul atmosferei cuprins pe verticală între 80 şi 1000 km, care se caracterizează prin creşterea temperaturii până la +2000°C, datorită absorbţiei radiaţiilor solare cu lungime mică de undă.

Atmosfera cuprinsă între 200 şi 500 km înălţime se ionizează sub acţiunea razelor solare şi cosmice şi constituie ionosfera, caracterizată printr-o mare conductibilitate electrică.

Stratul superior al termosferei care face trecerea spre exosferă se numeşte termopauză.

Exosfera se întinde pe verticală între 1000 şi 3000 km şi se caracterizează printr-o densitate foarte redusă a aerului.

Peste înălţimea de 3000 km gravitatea este foarte slabă, se înregistrează un vid aproape complet, temperatura coboară la -273°C iar radiaţiile sunt foarte puternice şi vin de pretutindeni.

IMPORTANŢA IGIENICĂ A AERULUI

Gravitaţia este aceea care determină existenţa şi densitatea atmosferei corpurilor cereşti.

Luna are o gravitaţie de 6 ori mai mică decât pământul şi în consecinţă nu are atmosferă.

Saturn, în schimb, are o gravitaţie mai mare ca pământul, fapt care determină existenţa unei atmosfere foarte dense, care nu permite pătrunderea razelor solare.

Pământul are o gravitaţie care a permis pătrunderea razelor solare şi în consecinţă a reţinut într-un anumit raport oxigenul, azotul, dioxidul de carbon şi câteva gaze rare. Toate acestea au avut un rol hotărâtor în apariţia vieţii pe pământ.

Aerul constituie factorul esenţial al vieţii, datorită faptului că - prin o parte din componenţii săi (02, C02, corpurile străine, gazele întâmplătoare) şi fenomenele meteorologice care au loc în el - intervine în desfăşurarea unor procese de bază care se petrec în organismele tuturor vieţuitoarelor.

Oxigenul este elementul indispensabil vieţii, proceselor metabolice care se desfăşoară în organism.

Dioxidul de carbon joacă un rol deosebit prin aceea că este excitantul fiziologic al centrului respirator şi substanţa de bază în procesul de fotosinteză.

Corpurile străine (pulberile şi microorganismele) şi gazele întâmplătoare pot influenţa şi ele viaţa oamenilor si a animalelor.

Fenomenele meteorologice care au loc în atmosferă pot influenţa direct sau indirect sănătatea vietuitoarelor.

COMPOZIŢIA AERULUI

Gazele normale din aer

Principalele gaze care intră permanent în compoziţia aerului sunt: azotul (78,08%), oxigenul (20,95%), argonul (0,93%), dioxidul de carbon (0,03%), heliul, neonul, kriptonul, hidrogenul, xenonul, radonul şi ozonul (0,01%).

Azotul are. rolul principal de a dilua oxigenul pur şi de a-i anula astfel efectul nociv. Administrat în cantităţi mari are efect sedativ asupra organismului, iar inhalat sub presiune determină tulburări ale sistemului nervos (amnezie, halucinaţii).

Deşi azotul este considerat că nu participă la procesele metabolice ale organismelor superioare, totuşi s-a dovedit că el este utilizat de unele bacterii, alge şi embrionii de găină.

Creşterea presiunii atmosferice conduce la solvarea unei cantităţi mai mari de azot în sânge, fapt care are drept consecinţă depozitarea acestuia în diferite ţesuturi, în special bogate în lipide (ţesuturile adipos şi nervos).Ca urmare a acestui fapt apare narcoza hiperbarică.

Oxigenul este un element indispensabil vieţii, a cărui variaţie în natură nu depăşeşte 0,5%. Această constanţă este determinată de un echilibru între consumul de oxigen pentru respiraţie şi procesele oxidative din natură, precum şi eliminarea sa prin fenomenele de asimilaţie clorofiliană a plantelor.

Oxigenul pătrunde în organismele superioare la nivelul pulmonilor. Se dizolvă în plasmă într-un procent foarte mic. Partea cea mai mare se combină cu hemoglobina, formând oxihemoglobina (1 g hemoglobina fixează 1,33 cm3 oxigen).

Aerul expirat conţine cu până la 6% mai puţin oxigen, decât acela inspirat. Viaţa este posibilă până la concentraţii ale oxigenului de până la 11-12%. Sunt tolerate bine concentraţii ale oxigenului de 15-16%. Scăderea concentraţiei oxigenului sub 10% produce perturbări grave, iar la 7% produce moartea prin asfixie.

Scăderea presiunii atmosferice duce la reducerea presiunii parţiale a oxigenului şi, ca atare, la insuficienta oxigenare a sângelui, la hipoxemie şi hipoxie consecutivă, care generează două sindroame: "răul de munte" (apare la altitudini de 2500-3000m) şi "răul de altitudine" (apare la altitudini de 6000-7000 m).

Preview document

Igiena Aerului - Pagina 1
Igiena Aerului - Pagina 2
Igiena Aerului - Pagina 3
Igiena Aerului - Pagina 4
Igiena Aerului - Pagina 5
Igiena Aerului - Pagina 6
Igiena Aerului - Pagina 7
Igiena Aerului - Pagina 8
Igiena Aerului - Pagina 9
Igiena Aerului - Pagina 10
Igiena Aerului - Pagina 11
Igiena Aerului - Pagina 12
Igiena Aerului - Pagina 13
Igiena Aerului - Pagina 14
Igiena Aerului - Pagina 15
Igiena Aerului - Pagina 16
Igiena Aerului - Pagina 17
Igiena Aerului - Pagina 18
Igiena Aerului - Pagina 19
Igiena Aerului - Pagina 20
Igiena Aerului - Pagina 21
Igiena Aerului - Pagina 22
Igiena Aerului - Pagina 23
Igiena Aerului - Pagina 24
Igiena Aerului - Pagina 25
Igiena Aerului - Pagina 26
Igiena Aerului - Pagina 27
Igiena Aerului - Pagina 28
Igiena Aerului - Pagina 29
Igiena Aerului - Pagina 30
Igiena Aerului - Pagina 31
Igiena Aerului - Pagina 32
Igiena Aerului - Pagina 33
Igiena Aerului - Pagina 34
Igiena Aerului - Pagina 35
Igiena Aerului - Pagina 36
Igiena Aerului - Pagina 37
Igiena Aerului - Pagina 38
Igiena Aerului - Pagina 39
Igiena Aerului - Pagina 40
Igiena Aerului - Pagina 41
Igiena Aerului - Pagina 42
Igiena Aerului - Pagina 43
Igiena Aerului - Pagina 44
Igiena Aerului - Pagina 45
Igiena Aerului - Pagina 46
Igiena Aerului - Pagina 47
Igiena Aerului - Pagina 48
Igiena Aerului - Pagina 49
Igiena Aerului - Pagina 50
Igiena Aerului - Pagina 51
Igiena Aerului - Pagina 52
Igiena Aerului - Pagina 53
Igiena Aerului - Pagina 54
Igiena Aerului - Pagina 55
Igiena Aerului - Pagina 56
Igiena Aerului - Pagina 57
Igiena Aerului - Pagina 58
Igiena Aerului - Pagina 59
Igiena Aerului - Pagina 60
Igiena Aerului - Pagina 61
Igiena Aerului - Pagina 62
Igiena Aerului - Pagina 63
Igiena Aerului - Pagina 64
Igiena Aerului - Pagina 65
Igiena Aerului - Pagina 66
Igiena Aerului - Pagina 67
Igiena Aerului - Pagina 68
Igiena Aerului - Pagina 69
Igiena Aerului - Pagina 70
Igiena Aerului - Pagina 71
Igiena Aerului - Pagina 72
Igiena Aerului - Pagina 73
Igiena Aerului - Pagina 74
Igiena Aerului - Pagina 75
Igiena Aerului - Pagina 76
Igiena Aerului - Pagina 77
Igiena Aerului - Pagina 78
Igiena Aerului - Pagina 79
Igiena Aerului - Pagina 80
Igiena Aerului - Pagina 81
Igiena Aerului - Pagina 82
Igiena Aerului - Pagina 83
Igiena Aerului - Pagina 84
Igiena Aerului - Pagina 85
Igiena Aerului - Pagina 86
Igiena Aerului - Pagina 87
Igiena Aerului - Pagina 88
Igiena Aerului - Pagina 89
Igiena Aerului - Pagina 90
Igiena Aerului - Pagina 91
Igiena Aerului - Pagina 92
Igiena Aerului - Pagina 93
Igiena Aerului - Pagina 94
Igiena Aerului - Pagina 95
Igiena Aerului - Pagina 96
Igiena Aerului - Pagina 97
Igiena Aerului - Pagina 98
Igiena Aerului - Pagina 99
Igiena Aerului - Pagina 100
Igiena Aerului - Pagina 101
Igiena Aerului - Pagina 102
Igiena Aerului - Pagina 103
Igiena Aerului - Pagina 104
Igiena Aerului - Pagina 105
Igiena Aerului - Pagina 106
Igiena Aerului - Pagina 107
Igiena Aerului - Pagina 108
Igiena Aerului - Pagina 109
Igiena Aerului - Pagina 110
Igiena Aerului - Pagina 111
Igiena Aerului - Pagina 112
Igiena Aerului - Pagina 113
Igiena Aerului - Pagina 114
Igiena Aerului - Pagina 115
Igiena Aerului - Pagina 116
Igiena Aerului - Pagina 117
Igiena Aerului - Pagina 118
Igiena Aerului - Pagina 119
Igiena Aerului - Pagina 120
Igiena Aerului - Pagina 121
Igiena Aerului - Pagina 122
Igiena Aerului - Pagina 123
Igiena Aerului - Pagina 124
Igiena Aerului - Pagina 125
Igiena Aerului - Pagina 126
Igiena Aerului - Pagina 127
Igiena Aerului - Pagina 128
Igiena Aerului - Pagina 129
Igiena Aerului - Pagina 130
Igiena Aerului - Pagina 131
Igiena Aerului - Pagina 132
Igiena Aerului - Pagina 133
Igiena Aerului - Pagina 134
Igiena Aerului - Pagina 135
Igiena Aerului - Pagina 136
Igiena Aerului - Pagina 137
Igiena Aerului - Pagina 138
Igiena Aerului - Pagina 139
Igiena Aerului - Pagina 140

Conținut arhivă zip

  • Igiena Aerului.doc

Alții au mai descărcat și

Studiu Statistic al Oportunității Introducerii pe Piață a Laptelui Proaspăt de Consum Îmbuteliat în Recipiente de Sticlă

CAPITOLUL I INTRODUCERE 1.1 Justificarea temei Trăim într-o lume care se schimba în fiecare zi. De aceea trebuie sa ne adaptam mereu noilor...

Caracteristici Calitative ale Painii Integrale

Argument În ţara noastră, după 1989 schimbările profunde din societate s-au manifestat şi în sectorul de morărit-panificaţie. Schimbarea formei...

Igienizarea in Spatiile de Alimentatie Publica

Odată cu integrarea României în structurile UE, problema siguranţei alimentare devine prioritară, cu atât mai mult cu cât consumul de alimente...

Panificație

Temă proiect Să se proiecteze o secţie care produce pâine integrală rotundă de 400 gr bucata prin metoda directă. Capacitatea de producţie a...

Determinarea Plumbului si Cadmiului din Alimente prin Spectometrie de Absorbtie

1. SCOP Prezenta procedura stabileste modul in care se efectueaza determinarea continutului in metale grele ( Pb, Cd ) al produselor alimentare si...

Igiena Apei

Apa constituie factorul esenţial pentru desfăşurarea tuturor proceselor vitale, fiind indispensabilă proceselor metabolice.Boli transmise pe calea...

Igienizarea si Sterilizarea Ambalajelor din Industria Alimentara

Definirea noţiunii de ambalaj Ambalajul este un sistem fizico-chimic complex, cu funcţii multiple, care asigură menţinerea sau, în unele cazuri,...

Igiena la Intreprinderile de Alimentatie Publica

Tema 1 Salubritatea produselor alimentare, securitatea alimentară şi igiena întreprinderilor de alimentaţie publică. Pentru a-i oferi...

Ai nevoie de altceva?