Industria de Vinificatie

Imagine preview
(8/10 din 6 voturi)

Acest curs prezinta Industria de Vinificatie.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 12 pagini .

Profesor: Calmas Valentina

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domenii: Industria Alimentara, Agronomie

Extras din document

Industria de vinificaţie

I. Generalităţi despre ramură

În prezent suprafeţele mondiale de viţă de vie sunt repartizate pe continente în felul următor:

Anii 1975-1980 Anul 2004

- Europa – 72% 67%

- Asia – 13% 17%

- America – 9% 10%

- Africa – 5% 5%

- Australia – 1% 1%

şi Oceania

Tendinţa pe plan mondial şi european din ultimii 20 de ani este de restrângere continuă a ariei cultivate cu viţă-de-vie, paralel cu creşterea productivităţii viilor la un ha.

Reducerea plantaţiilor europene este rezultatul introducerii în anii 1975-76 a restricţiilor cu privire la plantarea suprafeţelor noi de viţă-de-vie.

În calitate de lideri printre ţările viti-vinicole se consideră Spania (peste 1100 mii ha), Franţa (peste 900 mii ha), Italia (până la 900 mii ha), Turcia (peste 600 mii ha), SUA (peste 350 mii ha). În ceea ce priveşte producţia globală vinicolă ponderea pe continente se repartizează astfel: Europa - 72%, America - 16,8%, Africa - 3,5%, Asia - 2,4%, Australia şi Oceania - 2,3%.

Anual în lume se produc circa 2,6 mlrd dcl de vin. Din producţia vinicolă mondială Franţei îi revin circa 22%, Italiei - 17%, Spaniei - 12%, SUA - 8%, Argentinei - 5%.

Cele mai mari ţări consumatoare de produse vinicole sunt ţările Europei de Vest. E de menţionat faptul, că în perioada anilor ,90 consumul de vinuri la cap de locuitor pe an în aceste ţări a scăzut faţă de anii ,80 şi anume: în Franţa de la 88 l până la 60 litri, în Italia de la 90 l până la 55 l, Portugalia de la 78 l la 55 l. Totodată în ţările unde tradiţional se servea mai puţin vin în ultimii 10 ani consumul la cap de locuitor s-a mărit de 1,5-2 ori, de exemplu în Norvegia, Suedia, Marea Britanie.

Printre cele mai mari ţări exportatoare de produse vinicole se remarcă: Franţa, Italia, Spania, SUA şi Germania, iar printre cele importatoare: Germania, Marea Britanie, Franţa, SUA şi Niderlanda.

Uniunea Europeană se află pe poziţie de lider pe piaţa mondială a vinului. Ei îi revine peste 60% din producţia şi consumul mondial şi circa 70% din exportul global al vinului.

Cererea şi oferta vinurilor în ţările UE (15) sunt prezentate în tabelul 1.

Tabelul 1

Vinul: Balanţa între cere şi ofertă, 1997/1998, mii hl

Tările Producţie Consum Import Export

Austria 1802 2499 664 208

Belgia 2 2345 2620 237

Danemarca - 1571 1675 104

Finlanda - 230 275 20

Franţa 53562 32501 6000 16146

Germania 8394 18961 12478 2598

Grecia 3980 2601 50 670

Irlanda - 325 338 -

Italia 50117 30855 1530 14516

Luxemburg 75 270 234 91

Marea Britanie 7 7751 8559 321

Olanda - 2001 2251 175

Portugalia 6124 5223 1223 2404

Spania 33218 14589 664 10499

Suedia - 1107 1115 18

În majoritatea statelor membre ale UE vinul are o contribuţie considerabilă în valoarea produsului agricol final. De exemplu, în Spania vinului îi revine 5,4%, în Austria - 6,1%, în Italia - 9,8%, în Franţa - 14,3%, în Portugalia - 16,8% din produsul agricol. Pentru comparaţie remarcăm, că în R. Moldova vinului îi revine 10% din produsul agricol final (a. 2000).

Vinificaţia şi viticultura în Moldova

În Moldova viticultura şi vinificaţia au o tradiţie multiseculară şi joacă un rol important în economia ţării.

Ocupând doar 6% din suprafaţa terenurilor agricole, ramura vitivinicolă asigură prin producţia ei 1/3 din venitul complexului agroindustrial, export în valoare de 250-270 milioane dolari SUA, defalcări în bugetul statului în sumă de 350-380 mln lei (a.2005).

Cei mai semnificativi indici de dezvoltare a viticulturii şi vinificaţiei în Moldova au fost înregistraţi în perioada anilor 1980-1985, când suprafeţele de vii constituiau circa 250 mii ha, productivitatea medie a strugurilor constituia 6,49 t/ha, iar recolta globală de struguri ajungea la 1,3-1,5 mln tone anual.

Cu regret, în decursul ultimilor 20 de ani, suprafeţele plantate cu viţă-de-vie s-au redus la jumătate, productivitatea la 1/3, producţia globală de 2,3 ori, volumul producţiei vinurilor s-a majorat de 2 ori, gradul de utilizare a capacităţilor de producţie 25-30%. Vârsta medie a utilajului tehnologic de prelucrare a strugurilor este de 15-30 ani. Rata de utilizare a utilajului în 1999 a constituit doar 9%.

În prezent în Moldova 127 de întreprinderi au destinaţie de vinificare primară, ce produc vinuri tinere, pe care le exportă în vrac sau le vând fabricilor de îmbuteliere, şi 58 întreprinderi de vinificaţie secundară, dintre care 7 întreprinderi sunt producătoare de spumante şi 5 întreprinderi de divinuri.

Datele statistice care caracterizează activitatea ramurii sunt prezentate în tabelele 2, 3, 4.

Tabelul 2

Suprafaţa, producţia şi productivitatea plantaţiilor de vii

Indicatorii

1975 1980 1985 1990 1995 2000

Suprafaţa totală, mii ha 289 256 220 201 196 149,1

Inclusiv în vârstă de roadă, mii ha 181 200 170 171 177 141,5

Producţia strugurilor,

mii t 1263 1201 654 940 852 703,8

Productivitatea, t/ha 6,71 5,92 3,75 5,38 4,92 4,95

Fisiere in arhiva (1):

  • Industria de Vinificatie.doc