Legislația și siguranța alimentelor

Capitolul 1. Acte juridice normative

1.1. Conceptul de act juridic normativ

1.2. Părţile constitutive ale actului juridic normativ

1.3. Elemente de structură ale actului juridic normativ

1.4. Tehnica elaborării normelor juridice

1.1. Conceptul de act juridic normativ

Definiţie. Conceptul de act juridic normativ defineşte toate formele sub care apar normele juridice dictate de organele statului.

Fiecare stat îşi stabileşte denumirea actelor juridice normative şi competenţa organelor care le emit.

Clasificare. Cea mai generală clasificare a actelor normative este cea care le subîmparte în:

- legi şi

- acte normative subordonate legii.

Legi

- Definiţie. Legea – este un act normativ cu valoare juridică superioară, adoptat de Parlament, organul suprem al puterii de stat.

- Clasificare

În categoria de legi intră:

- Constituţia – ca lege fundamentală a unui stat;

- Codul – ca lege în care reglementările îmbracă o anumită formă de sistematizare.

La rândul lor, legile se clasifică în:

- legi constituţionale sau fundamentale;

- legi organice;

- ordinare.

- Legi constituţionale sau fundamentale – Constituţia

Constituţia are ca obiect:

- reglementarea principiilor fundamentale ale organizării sociale şi de stat;

- sistemul organelor şi separaţiei puterilor în stat;

- drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor.

Constituţia are poziţia principală (primară) în ierarhia legilor şi a celorlalte acte juridice normative, deoarece dispune de forţă juridică superioară faţă de toate acestea.

Conţinutul actelor juridice normative trebuie să fie conform cu prevedrile Constituţiei.

- Legi organice – adoptate, în baza importanţei lor, printr-o procedură mai pretenţioasă, care necesită obţinerea unei majorităţi calificate în Parlament. Conform Constituţiei României, legile organice se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere a Parlamentului.

- Legi ordinare – celelalte legi. Conform Constituţiei României, legile ordinare se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră a Parlamentului.

Actele normative subordonate legii

Acestea au denumiri şi forme diferite în cadrul sistemului de drept al fiecărui stat. În România, din categoria actelor normative subordonate legii fac parte:

- Hotărârile de Guvern;

- Ordonanţele Guvernului;

- Ordinele miniştrilor;

- Hotărârile cu caracter normativ, ale organelor administraţiei locale. Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor.

1.2. Părţile constitutive ale actului juridic normativ

În tehnica legislativă s-au instituit anumite părţi constitutive ale actelor normative.

În România normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative sunt instituite prin Legea nr. 24/2000. (M.Of. nr. 139/31.03.2000)

Modelul de act normativ nu este general, ci el se adaptează în funcţie de:

- caracterul actului normativ;

- întinderea actului normativ;

- obiectul pe care îl reglementează.

Legile au în general următoarele elemente constitutive:

- titlul actului normativ

- preambulul

- formula introductivă

- dispoziţiile sau principiile generale

- dispoziţiile de fond

- dispoziţiile finale şi tranzitorii

- anexe.

Titlul actului normativ – constituie elementul de identificare al acestuia. Acesta trebuie: să fie concis şi să exprime clar obiectul respectivei reglementări.

Preambulul – constă într-o introducere succintă, care prezintă considerentele de natură socială, economică, politică, juridică avute în vedere la elaborarea actului normativ. Acesta nu este obligatoriu, fiind întocmit de regulă în cazul anumitor acte normative importante şi nu conţine norme juridice.

Formula introductivă – partea actului normativ care invocă temeiul legal, constituţional, în baza căruia este dată reglementarea.

Dispoziţiile sau principiile generale – stabilesc dispoziţiile sau principiile general valabile pentru actul normativ în totalitatea sa.

Dispoziţiile de fond – concretizate în articole. În funcţie de problematica şi întinderea actului normativ, dispoziţiile de fond pot fi grupate pe subdiviziuni (titluri, capitole, secţiuni, paragrafe).

Dispoziţiile finale şi tranzitorii:

- dispoziţiile finale propriu-zise – stabilesc data intrării în vigoare a actului normativ, atunci când se doreşte o menţiune expresă în acest sens (alta decât cea a publicării în Monitorul Oficial);

- dispoziţiile tranzitorii – sunt necesare în cazurile care implică tranziţia de la un act normativ vechi la unul nou.