Mărfuri Alimentare și Siguranța Consumatorului

CAPITOLUL 1

ALIMENTAŢIA ŞI ALIMENTELE

Acest capitol prezintă caracteristicile generale ale alimentaţiei, cu

problemele ei actuale şi introduce conceptul de alimentaţie raţională. Sunt

enumerate tipurile de substanţe care se găsesc în alimente şi care îi conferă

acestuia funcţiile pe care le îndeplineşte în procesul de alimentaţie. În final sunt

prezentate bazele ştiinţifice de determinare a raţiei alimentare zilnice.

Omul a fost preocupat din cele mai vechi timpuri de asigurarea hranei zilnice care

să-i permită supravieţuirea, activitatea cotidiană şi perpetuarea speciei. Pe măsură ce a fost

conştient de multiplele nevoi pe care le are organismul omul a căutat să-şi îmbunătăţească

şi să-şi diversifice alimentaţia apelând la resursele naturale animale şi vegetale.

Alimentaţia reprezintă procesul prin care sunt introduse în organism substanţele de

care acesta are nevoie în vederea creşterii, dezvoltării, desfăşurării proceselor vitale şi

furnizării de energie.

Alimentaţia a evoluat odată cu dezvoltarea generală a societăţii, pe măsură ce au

apărut mijloace noi de prelucrare a materiilor prime naturale existente. Astfel, s-a trecut de

la alimentaţia predominant vegetală la cea bazată pe alimente de natură animală,

ajungându-se în prezent la o alimentaţie complexă în care se încearcă găsirea echilibrului

care să asigure organismului toate elementele de care are nevoie.

Alimentaţia omului contemporan trebuie să ţină cont de condiţiile în care se

desfăşoară activitatea zilnică; stresul, lipsa de activitate fizică, faptul că munca intelectuală

are o pondere din ce în ce mai mare conduc la un consum ridicat de produse stimulente

(cafea, ceai, băuturi alcoolice) şi de alimente gata preparate, cu un conţinut mare de aditivi

chimici.

Fiind conştienţi de aceste aspecte negative ale alimentaţiei actuale se impune o

educaţie încă din copilărie în vederea adoptării şi promovării unei alimentaţii raţionale.

Prin alimentaţie raţională se înţelege introducerea în organism a unor alimente cu

un conţinut complet şi echilibrat de substanţe nutritive, vitamine şi săruri minerale. O

alimentaţie raţională nu este greu de realizat având în vedere oferta extraordinară cu care se

prezintă piaţa produselor alimentare. Acestea sunt capabile să satisfacă cele mai diverse

gusturi, asigurând în acelaşi timp şi alimentaţia raţională spre care trebuie să tindem.

1.1. Compoziţia complexă a alimentelor

Din analiza chimică a materiei vii şi a organismului uman se constată că, din totalul

elementelor chimice cunoscute, numai circa 40 intră în structurile vii. Din acestea

carbonul, oxigenul, hidrogenul şi azotul reprezintă aproximativ 99,4 %, fiind elemente

structurale de bază, indispensabile, iar fosforul, sulful, sodiul, potasiul, fierul, calciul,

magneziul, etc. au o pondere de 0,6 % şi au fost numite elemente minerale. Dacă se

6

compară această compoziţie cu cea a alimentelor, care prin originea lor vegetală sau

animală aparţin tot materiei vii, se remarcă prezenţa aceloraşi combinaţii; diferă doar

proporţia în care acestea se găsesc. Aceasta explică rolul esenţial al alimentelor în

realizarea nutriţiei fără de care organismul nu-şi poate asigura desfăşurarea proceselor

vitale.

Combinaţiile organice şi anorganice absolut indispensabile funcţiei de nutriţie sunt

denumite factori nutritivi, principii nutritive, nutrienţi sau trofine. Ei sunt reprezentaţi

de proteine, lipide, glucide, vitamine, săruri minerale, enzime şi apă.

Pe lângă aceşti compuşi de bază, atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ,

alimentele mai conţin şi alţi compuşi organici numiţi componente cu importanţă

secundară.

Acestea nu participă direct la realizarea funcţiei nutritive, dar prin proprietăţile lor,

influenţează în mare măsură caracteristicile senzoriale ale alimentelor (gustul, mirosul,

culoarea, aspectul), exercitând un efect stimulent.

Cercetări mai recente au demonstrat că în unele alimente pot fi prezente şi

substanţe chimice care nu sunt utile organismului, putând exercita chiar un efect dăunător.

Aceşti compuşi nocivi sunt grupaţi sub denumirea de substanţe potenţial toxice.

În lumina celor prezentate alimentele ne apar ca sisteme biologice complexe şi

dinamice, întrucât multitudinea de compuşi chimici din structura lor reacţionează între ei

sau suferă transformări sub acţiunea factorilor de mediu, a microorganismelor sau a

enzimelor proprii.

1.2. Funcţiile produsului alimentar

Prezent zi de zi în toate etapele de dezvoltare şi formare a omului, produsul

alimentar ocupă un loc primordial între factorii de viaţă, îndeplinind o serie de funcţii

specifice. Acestea îşi au originea în valoarea de utilizare a fiecărui aliment, fiind o

manifestare a acesteia.

Rolul produsului alimentar în hrănirea şi asigurarea stării de sănătate a populaţiei se

realizează printr-o serie de funcţii care se manifestă pe mai multe planuri şi care sunt în

strânsă interdependenţă cu structura, compoziţia chimică şi proprietăţile alimentului.