Nutriție și dietetică

Curs
8.2/10 (6 voturi)
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 46 în total
Cuvinte : 17639
Mărime: 1.35MB (arhivat)
Publicat de: Dorin Moga
Puncte necesare: 0

Extras din curs

Nevoile energetice ale organismului

Toate sistemele biologice sunt dependente de un aport adecvat de energie pentru crestere si

supravietuire. La sugar, cea mai bunã apreciere a unui aport caloric adecvat o reprezintã curba

ponderalã satisfãcãtoare.

Aportul energetic la copil depinde de numerosi factori legati între ei într-o manierã

complexã si trebuie sã acopere nevoile pentru: metabolismul bazal, actiunea dinamicã specificã a

alimentelor (ADS), crestere, activitate fizicã si pierderi fecale.

Nevoile energetice pentru metabolismul bazal sunt foarte ridicate la sugar, comparativ cu

adultul:

. 70 kcal/kg/zi în primele sãptãmâni de viatã;

. 55 kcal/kg/zi la copilul mic;

. 25-30 kcal/kg/zi la maturitate.

Actiunea dinamicã specificã (ADS) a alimentelor reprezintã cresterea metabolismului bazal

legatã de ingestia si asimilarea alimentelor, aceasta fiind importantã pentru proteine si mult mai micã

pentru lipide si glucide. La sugar ADS reprezintã 7-10% din cheltuiala energeticã, comparativ cu

copilul mare, la care aceasta este de aproximativ 5%.

Cresterea corporalã antreneazã nevoi energetice foarte importante: 1 g de crestere ponderalã

necesitã 5 kcal în primele luni de viatã, când cresterea ponderalã este de circa 30 g/zi, nevoile de

crestere sunt de 35-40 kcal/kg/zi, adicã un total de 100-150 kcal/zi numai pentru crestere. Mai târziu, la

vârsta de 2 ani, nevoile de crestere sunt de circa 30 g kcal/zi, la aceastã vârsta cresterea cotidianã fiind

de numai 6 g.

Activitatea fizicã este relativ neglijabilã la copilul sub 1 an, dar reprezintã o importantã

componentã a balantei energetice la copilul mai mare, adolescent si adult.

Pierderile fecale reprezintã <10% din ingestie si sunt, in principal, pierderi de lipide.

Nevoile energetice totale (globale) pentru sugari si copii, în functie de vârstã si greutate

(Tabelul 1), au fost estimate de cãtre organisme stiintifice nationale si internationale. Aceste necesitãti

reprezintã media aportului în timp, pe perioade lungi. Recomandãrile publicate de cãtre asemenea

grupuri stiintifice sunt gândite sã fie utilizate pentru estimarea necesitãtilor energetice medii si a celor

nutritive minimale zilnice, la majoritatea indivizilor sãnãtosi si pentru diferite populatii.

Dacã la sugar nevoile energetice sunt de 115-120 kcal/kg/zi, la adult ele ajung sã fie de

numai 36 kcal/kg/zi. La orice vârstã însã este important ca acest aport energetic global sã fie echilibrat

între diferitii constituenti alimentari; astfel, ponderea macronutrientilor la realizarea aportului caloric

cotidian trebuie sã fie:

. proteine: 10-15%;

. lipide: 30-45%;

. glucide: 40-55%.

Este de retinut si faptul cã aportul energetic global nu poate fi utilizat corect decât cu un

aport suficient de vitamine si oligoelemente..

Preview document

Nutriție și dietetică - Pagina 1
Nutriție și dietetică - Pagina 2
Nutriție și dietetică - Pagina 3
Nutriție și dietetică - Pagina 4
Nutriție și dietetică - Pagina 5
Nutriție și dietetică - Pagina 6
Nutriție și dietetică - Pagina 7
Nutriție și dietetică - Pagina 8
Nutriție și dietetică - Pagina 9
Nutriție și dietetică - Pagina 10
Nutriție și dietetică - Pagina 11
Nutriție și dietetică - Pagina 12
Nutriție și dietetică - Pagina 13
Nutriție și dietetică - Pagina 14
Nutriție și dietetică - Pagina 15
Nutriție și dietetică - Pagina 16
Nutriție și dietetică - Pagina 17
Nutriție și dietetică - Pagina 18
Nutriție și dietetică - Pagina 19
Nutriție și dietetică - Pagina 20
Nutriție și dietetică - Pagina 21
Nutriție și dietetică - Pagina 22
Nutriție și dietetică - Pagina 23
Nutriție și dietetică - Pagina 24
Nutriție și dietetică - Pagina 25
Nutriție și dietetică - Pagina 26
Nutriție și dietetică - Pagina 27
Nutriție și dietetică - Pagina 28
Nutriție și dietetică - Pagina 29
Nutriție și dietetică - Pagina 30
Nutriție și dietetică - Pagina 31
Nutriție și dietetică - Pagina 32
Nutriție și dietetică - Pagina 33
Nutriție și dietetică - Pagina 34
Nutriție și dietetică - Pagina 35
Nutriție și dietetică - Pagina 36
Nutriție și dietetică - Pagina 37
Nutriție și dietetică - Pagina 38
Nutriție și dietetică - Pagina 39
Nutriție și dietetică - Pagina 40
Nutriție și dietetică - Pagina 41
Nutriție și dietetică - Pagina 42
Nutriție și dietetică - Pagina 43
Nutriție și dietetică - Pagina 44
Nutriție și dietetică - Pagina 45
Nutriție și dietetică - Pagina 46

Conținut arhivă zip

  • Nutritie si Dietetica.pdf

Alții au mai descărcat și

Dieta unui adult supraponderal

Notiuni introductive Deşi este mult mai răspândită decât obezitatea, supraponderalitatea este o problemă medicală mult mai extinsă, fiind primul...

Produse alimentare de origine vegetală - fructe exotice proaspete - aspecte nutriționale și dietetice

Omul a intuit dintotdeauna ca fructele sunt o comoara pentru sanatate. In trecut, aceasta intelepciune s-a concretizat in maxime cum ar fi "un mar...

Tehnologia de obținere a laptelui praf - formulă pentru sugari

MEMORIU TEHNIC Proiectul prezintă tehnologia de obținere a laptelui praf, în care materia primă o constituie laptele. Cele mai cunoscute și mai...

Strategii Alimentare

1. Norme alimentare. Configuraţia alimentaţiei echilibrate Pe plan mondial proliferează două aspecte nutriţionale fundamentale opuse, cu caracter...

Regimul Alimentar al unei Persoane Pur Vegetariene

1. Scurt istoric Sănătatea nu poate fi întreţinută fără o dietă adecvată. Un vechi proverb chinezesc spune că "indiferent care cauză e tatăl...

Alimentația unui antepreșcolar - 1-3 ani

NECESARUL ENERGETIC AL COPILULUI (1-3 ANI) Dupa primul an de viata, apetitul copiilor scade simtitor. Acestia devin mofturosi, ezita sa incerce...

Calcularea valorii energetice a alimentelor - întocmirea unui meniu

Introducere O dieta alimentara optima si corecta trebuie sa fie de asemenea,echilibrata si completa.Aceasta trebuie sa contina toate categoriile...

Bioantioxidanții - factorii de protecție a sucurilor de fructe

I.Materii prime in tehnologia conservelor de legume si fructe In afara de consumul in stare proaspata, cale principala de valorificare deplina in...

Te-ar putea interesa și

Tehnologia de abatorizare și controlul calității cărnii de iepure

INTRODUCERE Creşterea iepurilor asigură materie primă pentru industria alimentară şi diferite ramuri industriale, tăbăcării, marochinării,...

Ambalaje și design în industria alimentară - iaurtul Tnuva

Mi-am ales aceasta tema datorita placerii de a citi si a descoperi lucruri noi si interesante despre lapte si derivatele din lapte(in mod special...

Alimente Functionale, Suplimente Alimentare și Plante Medicinale

CAPITOLUL 1 ALIMENTE CONVENŢIONALE 1.1 Definiţii şi funcţii Conform Directivei 178/2002 “aliment înseamnă orice substanţă sau produs indiferent...

Proiect Tehnologic - Iaurtul

CAPITOLUL I 1.1 IMPORTANTA LAPTELUI SI A PRODUSELOR LACTATE IN ALIMENTATIA UMANA Pînă la sfîrşitul secolului al XIX-lea laptele şi produsele...

Țelina - apium graveolens

ŢELINA CAPITOLUL 1 Caracterizarea botanică, agrobiologică, tehnologică a speciei horticole 1.1 Denumirea ştiinţifică şi populară a speciei...

Nursing în nutriție și dietetică

Cap.1.Continutul nutritiv al alimentelor Denumirea produsului(100 gr.) Lapte si derivate Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/100gr. Lapte de...

Tehnologia de fabricație și controlul calității iaurtului

Introducere Se presupune că iaurtul ar fi apărut în Orientul Mijlociu şi Asia Centrală, cu milenii în urmă. Legenda spune că el a fost...

Produse Cerealiere Recomandate Alimentației Diabeticilor

CAPITOLUL I PRIN CIPIILE ALIMENTAŢIEI DlETETICE Istoria alimentaţiei dietetice este legată de evoluţia de-a lungul anilor a cunoştinţelor omului...

Ai nevoie de altceva?