Nutriție umană și toxicologie c3

Nutriţie C3 3. IMPORTANŢA NUTRIŢIONALĂ A GLUCIDELOR

Rolul important al glucidelor în alimentaţia umană este cel energetic, deoarece glucidele asigură peste jumătate din energia necesară zilnic. Funcţionarea glucidelor ca principală sursă de energie se explică prin capacitatea lor de a metaboliza atât pe cale anaerobă (prin glicoliză, rezultând cea mai mare cantitate de energie) cât şi pe cale aerobă (prin transformarea glucidelor în acid lactic).

Glucidele mai au şi alte funcţii în organism:

- rol plastic, intrând în compoziţia celulelor şi ţesuturilor

- menţinerea nivelului de glucoză din sânge

- menţinerea nivelului glicogenului din ficat şi refacerea rezervei acestuia

- creşterea rezistenţei organismului faţă de substanţele toxice, asigurând o bună funcţionare a ficatului

- participarea sub formă de riboză în special în structura acizilor nucleici, dar şi a unor sisteme coenzimatice.

Fig…………………….

Rezervele de glucide ale organismului sunt întotdeauna limitate, astfel încât la un efort intens ele se epuizează relativ repede, iar prelungirea efortului atrage mobilizarea lipidelor din organism. Capacitatea limitată a glucidelor de a se depune în organism, determină o transformare relativ uşoară a glucidelor în exces, în lipidele care se acumulează în ţesutul adipos determinând obezitatea.

3.1. FIBRELE ALIMENTARE, ALTELE DECÂT GLUCIDELE METABOLIZABILE

Un rol important în alimentaţie îl au celuloza, pectina, hemicelulozele, ligninele, care poartă denumirea de fibre alimentare şi intervin pozitiv în fiziologia gastrointestinală.

Fibrele alimentare au două proprietăţi funcţionale majore, capacitatea mare de absorbţie şi capacitatea mare de legare a apei, aducând astfel din intestin odată cu apa şi substanţele nocive care sunt apoi eliminate prin deşeuri. Capacitatea de absorbţie a fibrelor este diferită, în funcţie de produsul vegetal de la care provin:

- tărâţe de grâu 447 g/100 g produs

- mango 312 g/100 g produs

- morcov 208 g/100 g produs

- mere 177 g/100 g produs

- varză 168 g/100 g produs

- făină de ovăz 165 g/100 g produs

- banane şi conopidă 68 g/100 g produs

- cartofi 48 g/100 g produs

Statisticile demonstrează că există o corelaţie între incidenţa cancerului de colon şi consumul crescut de produse lipsite de fibre, datorită introducerii în alimentaţie a produselor rafinate şi concentrate.

Trebuie ţinut cont şi de faptul că un exces de fibre alimentare poate influenţa nefavorabil biodisponibilitatea substanţelor nutritive din dieta zilnică.

În dietoterapie, o importanţă deosebită se acordă substanţelor pectice. Acest lucru se datorează acţiunii lor în cazul intoxicaţiilor cu diferite substanţe toxice, în arsuri şi în plăgi infectate, în hemoragii, leziuni ulceroase.

De asemenea, regimurile bogate în substanţe pectice (mere, morcovi, banane, gutui)dau bune rezultate în tratamentul afecţiunilor gastro-intestinale. Dietele bogate în substanţe pectice modificate acţionează în sens favorabil asupra florei microbiene intestinale, distrugând microflora de putrefacţie, având şi proprietăţi bactericide.

Un rol eficient de protecţie îl exercită pectina în cazul intoxicaţiilor cu metale grele (Plumb, Arsen, Mercur).

3.2. NECESARUL DE GLUCIDE

Cantitatea de glucide din alimente este în medie de patru ori mai mare decât cea de proteine şi lipide, deci raportul glucide: lipide: proteine: are valoarea 4:1:1.

Necesarul de glucide al organismului este de 4-5 kg şi depinde de intensitatea consumului de energie. Astfel, 50-60% din energia zilnică necesară trebuie asigurată pe seama glucidelor. În general, cantitatea de glucide din raţia zilnică trebuie să se echilibreze cu cea de proteine şi lipide în raportul amintit.

3.3. SURSE ALIMENTARE DE GLUCIDE

Principalele surse alimentare bogate în glucide sunt: mierea de albine, fructele, cerealele şi derivatele acestora, legumele.

Pentru copii, la care laptele constituie alimentul de bază, lactoza este principala sursă de glucide, asigurând necesarul organismului. Pe măsură ce cantitatea de lapte se micşorează, se recomandă introducerea în alimentaţia copiilor şi a altor alimente ca surse de glucide.

Aceeaşi cantitate de energie poate fi furnizată din cantităţi diferite de alimente diferite:

120 g pâine furnizează 50 g glucoză (din amidon)

94 g linte furnizează 50 g glucoză (din amidon)