Tehnologia fabricării uleiurilor vegetale

Capitolul A. Tehnologia fabricarii uleiurilor vegetale

Generalitati

Industria uleiurilor vegetale reprezinta o subramura importanta a industriei alimentare, care prelucreaza materii prime agricole si pune la dispozitia populatiei uleiuri fluide, margarine, si grasimi vegetale destinate consumului uman si prelucrarii intr-o gama larga de produse alimentare.

1. Procesul tehnologic de obtinere a uleiurilor

1.1. Pregatirea materiei prime in vederea prelucrarii

Operatiile de pregatire a semintelor oleaginoase sunt:

- curatirea si uscarea semintelor inainte de depozitare

- descojirea semintelor

1.1.1. Curatirea si uscarea semintelor inainte de depozitare

In timpul depozitarii semintelor olegionoase, se pot produce procese de degradare care pot duce la pierderi cantitative si calitative. Aceste pocese de degradare se pot datora impuritatilor si umiditatii.

Impuritatile existente in masa de seminte pot fi:

- minerale( pamant, praf, pietre, cuie , suruburi)

- organice ( paie, pleava, seminte de buruieni sau alte plante cultivate, seminte seci, carbonizate sau sparturi). Impuritatile transmit uleiurilor substante odorante nedorite, uzeaza utilajele.

In ceea ce priveste umiditatea, intensitatea respiratiei semintelor este minima in cazul umiditatii reduse si creste pe masura cresterii acesteia. Daca umiditatea creste peste valorile normale ( 6-7% pentru floarea soarelui, 6% pentru soia), creste intensitatea respiratiei si se poate ajunge la faza de germinare, cand semintele sunt secatuite , prin consumului uleiului si proteinelor si devin inutilizabile. ! Ca rezultat al respiratiei mai intense , care secatuieste semintele este si producerea de caldura , care poate atinge valori foarte ridicate, in zonele cu impuritati sau umede din masa de seminte, ajungandu-se la incingerea semintelor, fenomen nedorit , care conduce la deprecierea uleiurilor din seminte la degradarea lor.

! Pentru a evita aceste efecte nedorite se executa :

Precuratirea sau curatire initiala, inainte de depozitare, prin care se elimina circa 50% din impuritatile initiale. Se utilizeaza pentru precuratire - vibroaspiratorul tip Sagenta, si Buhler.

Postcuratirea in urma careia continutul de impuritati se reduca la 0,3- 0,4 %. Se utilizeaza pentru potcuratire – poscuratitorul MIAG, si tararul.

Majoritatea curatitoarelor de seminte oleaginoase separa impuritatile pe baza:

diferentelor de marime dintre acestea si seminte - cernere

diferentelor aerodinamice – separare pneumatica

proprietatilor magnetice si ale impuritatilor feroase – separare magnetica.

Uscarea semintelor – are drept scop:

- incetinirea proceselor chimice, hidrolitice si biochimice ce aul loc in timpul depozitarii;

- evitarea germinarii si incingerii lor.

Temperatura de uscare trebuie astfel aleasa incat temperatura masei de seminte sa nu depaseasca 70°C. In ceea ce priveste durata uscarii se apreciaza ca fiind optima de 50...60 minute.

Agentii termici utilizati pentru uscare sunt: aer cald sau un amestec de aer cu gaze de ardere.

1.1.2. Descojirea semintelor oleaginoase

Semintele de oleaginoase au in componenta coaja , care are un continut ridicat in celuloza si constituie un material nedorit atat in procesul de prelucrare cat si in compozitia reziduurilor de prelucrare. De aceea se impune eliminarea cojii prin opeartia de descojire sau decorticare.

Pentru ca aceasta operatie sa se desfasoare cum trebuie, este necesar ca sa se lase in miez un anumit procent de coaja ( 8% la floarea soarelui) care asigura conditii optime de presare si extractie.

Procesul de descojire se realizeaza practic in 2 faze distincte si anume:

separarea si detasarea cojii de miez

separarea cojilor din amestecul rezultat

Acest proces se poate realiza prin mijloace mecanice- prin lovire – la seminte de floarea soarelui, bumbac si la degerminarea uscata a porumbului.