Tehnologia obținerii cărnii la suine

Factorii care conditioneaza ingrasarea la suine

Pentru a obtine o rentabilitate ridicata la suinele puse la ingrasat, trebuie sa se acumuleze sporuri mai mari in greutate, cu un consum mic de furaje la 1 kg spor in viu, cat si un randament ridicat la sacrificare cu carcase de calitate superioara. Pentru a realiza aceste cerinte trebuie indeplinit o serie de factori, cum ar fi: rasa, varsta, starea de sanatate, sexul, calitatea furajelor, microclimatul adaposturilor, sistemul tehnologic de ingrasare.

Rasa este factorul de baza de la care porneste sistemul de ingrasare. Rasele perfectionate se ingrasa mult mai repede in comparatie cu cele neameliorate si cu un consum mult mai mic de furaje pe 1 kg spor viu.

Varsta are o mare influenta asupra ingrasarii. Animalele tinere cresc in greutate in functie de formarea scheletului si musculaturii. Din acest punct de vedere, la suine, se disting 3 perioade:

- perioada I – de la nastere la 6 luni – se caracterizeaza printr-o dezvoltare intensa a tesutului osos si musculaturii.

- perioada a II-a – de la 6 luni la 12 luni – caracterizata printr-un ritm de crestere putin pronuntat, suinele castiga in greutate in mod egal prin cresterea musculaturii si depunerea de grasime

- perioada a III-a – peste 13 luni – se caracterizeaza ca o perioada incheiata in procesul de crestere

Starea de sanatate – influenteaza in mod deosebit ingrasarea. La animale cu probleme de sanatate (paraziti, cu boli pulmonare, rahitici, etc) cresc mult mai greu cu un consum mult mai mare de furaje pentru 1 kg sporuri in greutati si multe alte inconveniente.

Sexul – masculii se supun ingrasarii numai castrati, iar scrofitele destinate ingrasarii nu se castreaza. La masculi, castrarea are un efect economic pozitiv, daca se castreaza timpuriu (7-10 zile) de la nastere.

Toti aceste factori fac parte din grupa factorilor exogeni care sunt dependenti de animale.

Sistemul de ingrasare – in functie de scopul urmarit si varsta suinelor in practica se utilizeaza urmatoarele sisteme de ingrasare: ingrasarea pentru carne, pentru bacon, mixta, ingrasarea suinelor adulte reformate, ingrasarea pentru grasime.

Tehnologia de ingrasare pentru carne

Este cel mai eficient sistem din punct de vedere economic si urmareste valorificarea potentialului de crestere al animalelor tinere care consuma cantitatea cea mai mica de hrana pentru 1 kg spor. Ea incepe cand tineretul are greutatea de 25-30 kg si dureaza pana ajunge la 105-110 kg. Scopul ingrasarii este obtinerea unei carni pentru consum proaspata, cu o proportie redusa de grasime, in care grasimea sa nu depaseasca 25-30% din greutatea carcasei. In fermele tip gospodaresc se folosesc furaje locale, cele mai des fiind folosite fainurile de porumb, orz, ovaz. Cand ferma dispune de lapte smantanit si de concentrate, ingrasarea se face in conditii optime. Laptele smantanit poate fi inlocuit cu zer la porcii de peste 4 luni, astfel pentru 1 litru lapte smantanit se dau 4 litri zer.

Tehnologia de ingrasare pentru bacon

Baconul este o specialitate folosita in tarile nordice, mai ales in Anglia. Pentru realizarea baconului se folosesc porcii tineri din rase cu strat subtire de slanina, crescuti pana la 80-90 kg. Pentru obtinerea unui bacon de calitate superioara, animalele ingrasate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa aiba un schelet fin, cu cap mic cu gusa putin dezvoltata, corp lung, suncile foarte bine dezvoltate, pielea fara pliuri, depigmentata, fara cicatrici. Calitatea baconului depinde de calitatea materialului biologic, adica de rasa folosita. Rasele de porci de la noi din tara care corespund productiei de bacon sunt: Landrace, Marele Alb si metisii intre aceste doua rase. O conditie esentiala la alegerea porcinelor care vor fi ingrasate pentru bacon este starea de sanatate. Alimentatia are un rol hotarator in obtinerea unui bacon de calitate. Dintre furajele vegetale, cele mai indicate sunt uruielile de orz, grau, secara, mazare si cantitati reduse de suculente: morcovi, masa verde de lucerna. Nu se recomanda la ingrasarea pentru bacon, porumbul, taratele, ovazul, turtele de floarea-soarelui, borhoturile, ghida, jirul. Adaptarea se va face la discretie din adaposturi automate.

Rezultatele ingrasarii pentru bacon sunt influentate si de conditiile de intretinere si ingrijire: adaposturile trebuie sa fie calduroase, bine ventilate, frigul favorizand depunderile de grasime si influentand negativ calitatea baconului. Pe parcursul ingrasarii sunt obligatorii cantaririle prin sondaj pentru urmarirea sporului planificat. Cand porcii ajung la greutatea de 80-85 kg sunt predati pentru sacrificare. In timpul transportului se are grija pentru evitarea oricaror contuzii care pot afecta integritatea pielii.

Tehnologia de ingrasare mixta pentru carne si grasime

Este denumita si “ingrasarea pentru salamuri uscate”, carnea obtinuta continand o cantitate mai mica de apa si este apreciata pentru prepararea salamului de iarna (tip Sibiu). La ingrasarea mixta se preteaza tineretul porcin din toate rasele precoce si semiprecoce. Rezultatele bune dau si metisii rezultati din incrucisarea raselor pentru carne si mixte: Marele Alb, Bazna, Alb de Banat, Cornwall cu Mangalita. Ingrasarea mixta se preteaza la noi in tara numai in gospodariile populatiei unde se valorifica si furajele ieftine, micsorand in acest fel, costul ingrasarii. Ingrasarea mixta prezinta doua etape: prima de la 4-5 luni si dureaza pana la 6-7 luni, iar a doua dureaza pana la 10-12 luni, cand porci se sacrifica. Ratia este completata de concentrate formate din uruieli de orz, porumb, tarate, sroturi, borhot uscat; amestecul concentrat trebuie sa contina 100-110 g proteina la o unitate nutritiva.

In prima faza a ingrasarii nu se urmareste calitatea carnii si grasimii; de aceea se pot folosi furajele ieftine in cantitati mari.

In faza a doua a ingrasarii, trebuie sa se realizeze un spor mare de greutate si sa se asigure imbunatatirea calitatii carnii si grasimii si, de aceea, se reduc acum furajele ieftine.

Ingrasarea suinelor adulte reformate

Scroafele si vierii reformati, cu stare de intretinere necorespunzatoare pentru a produce carne de calitate trebuie sa fie supusi unui regim de “reconditionare”. Vierii, inainte de a fi pusi la ingrasat, se castreaza in mod obligatoriu. Animalele adulte puse la ingrasat dau sporuri mari, in tre 800-1000 g pe zi, care se realizeaza in special prin depuneri de grasimi. Ingrasarea acestor animale dureaza 3-4 luni si cuprinde doua perioade:

In prima perioada cu o durata de 2 luni se dau furaje ieftine. In aceasta faza a ingrasarii porcii se pot hrani si cu borhot de porumb sau de secara si nutret insilozat.

In perioada a doua ingrasarea se poate face si intr-un timp mai scurt, in 2-3 luni, cu porumb uruit, care poate reprezenta 85-95% din ratie si care se completeaza in mod obligatoriu cu sroturi de floarea-soarelui, soia sau cu mazare. Scroafele castrate dau un spor zilnic mai mare decat cele necastrate si o carne de o calitate superioara.

Ingrasarea pentru grasime

Scopul ingrasarii pentru grasime este producerea unor cantitati mari de slanina si osanza pentru imbunatatirea carnii provenite de la animale batrane.

Materialul biologic – se pot folosi porci adulti atat din rasele de carne Marele Alb, Albul de Banat, rase specializate pentru productie de grasime Mangalita, Bazna precum si animale reformate din toate rasele de porci.

Adaposturile si ingrijirea – se executa in conditii traditionale, specifice fermelor mici, in care o buna parte in cerealele de baza, porumb si orz, suculente, masa verde se pot valorifica economic prin aceasta productie mixta. O deosebita importanta sunt conditiile de adapostire care trebuie sa mentina animalele perfect sanatoase, in afara pericolului de imbolnavire

Alimentatia – fiind vorba de animale care si-au terminat cresterea si dezvoltarea corporala, sporul zilnic de crestere se realizeaza pe seama depunerii de grasime.