Utilaj tehnologic în panificație

Separarea corpurilor străine din masa de făină, pe baza diferenţelor de dimensiuni ale lor, se realizează prin cernerea făinii pe suprafeţe de cernere, care constituie principalul organ al utilajelor de separare.

În timpul cernerii are loc şi o afânare a făinii, aceasta contribuie mult la absorbirea umidităţii la frământare, favorizează condiţiile de fermentare. Procesul de cernere se reduce la alunecarea făinii pe suprafaţa sitei aflate în mişcare şi trecerea prin găurile ei. Particulele rămase pe suprafaţa sitei se numesc refuz, iar particulele trecute prin găurile sitei se numesc cernut.

Eficienţa cernerii se apreciază prin doi parametri: gradul de separare a particulelor cu dimensiuni mai mici decât orificiile sitei (cernutul) din materialul iniţial şi capacitatea de cernere care reprezintă cantitatea de material ce trece prin unitatea de suprafaţă în unitatea de timp.

Capacitatea de cernere este influenţată de un şir de factori, cum ar fi suprafaţa vie a sitei, umiditatea materialului şi a mediului ambiant, distribuţia granulometrică a mate¬rialului, elementele dimensionale şi cinematice ale sitei etc.

Suprafeţele de cernere pot fi clasificate în funcţie de diferiţi criterii:

a) de forma geometrică a suprafeţei se disting suprafeţe plane, cilindrice, hexagonale, conice, paraboloidale, etc.;

b) de poziţia axului de acţionate pot exista suprafeţe de cernere cu ax vertical şi cu ax orizontal;

c) de mişcarea imprimată suprafeţei se disting supra¬feţe de cernere fixe, suprafeţe de cernere cu mişcare de rotaţie plană, suprafeţe cu mişcarea circulară şi suprafeţe de cernere cu mişcarea de vibraţie.

Suprafeţe de cernere.

Pentru cernerea făinii se folosesc sitele din împletituri confecţionate di fire metalice, sau ţesături din materiale textile sau din fire de material plastic.

Sitele metalice pot fi confecţionate din sârmă de oţel zincat, cupru, bronz sau bronz fosforos. În general ele se folosesc la cernerea refuzurilor, adică al particulelor cu mult înveliş, care ar provoca uzura prea rapidă a sitelor textile şi nu sunt indicate la cernerea făinurilor şi grişurilor, deoarece au o suprafaţă aspră, iar ochiurile nu sunt uniforme din cauza îndoiturii sârmei.

Sitele din textil sunt confecţionate de obicei din fire de mătase naturală sau de capron.

Sitele din mătase naturală. Ca regulă sitele de calitate înaltă se confecţionează din mătase naturală şi în special mă¬tase albă. Avantajele mătăsurilor albe se manifestă prin elasti¬citate şi rezistenţă înaltă. Mătasea naturală nu percepe căldura eliminată de produsul supus cernerii şi are o suprafaţă netedă.

Dezavantajele sitelor din mătase naturală sunt uzura relativ rapidă şi în rezultatul acţiunii particulelor măşcate, ţesutul devine scămoşat, ce duce la micşorarea dimensiunilor ochiurilor sitei. La umidităţi a aerului 10-13 % mătasea poate absoarbe până la 30 % umiditate mărindu-se în diametru şi ca rezultat micşorând dimensiunile ochiurilor sitei. Durata de funcţionare a acestor site pentru condiţiile de exploatare normale este de numai şase luni.

Sitele din capron. Capronul sunt fibre textile sintetice, cu rezistenţă şi elasticitate foarte mare, obţinută prin policondensarea caprolactamei. El se referă la grupul termoplastelor, care sub acţiunea căldurii şi a presiunilor nu suportă schimbări radicale.

Avantajele sitelor din capron – temperatura şi umiditatea aerului şi a produsului nu influenţează parametrii sitei. Rezistenţa capronului este mult mai mare ca a mătăsurilor şi deci, se pot folosi fibre mai subţiri ce permite mărirea ariei secţiunii vii. Durata de exploatare a sitelor de capron este de trei ori mai mare ca cea de mătase iar sine costul este de 3 4 ori mai mic.

3.2.2. Maşinile de cernut făină

Sita plană

Sita plană prezintă o caroserie metalică 9, în care sunt montate pe rame orizontale sitele 7. Pe părţile laterale ale caroseriei se află canalele de redresare a cernutului şi a refuzului (Fig. 3.4). De partea inferioară a caroseriei este fixat rulmentul 6, în care este montat arborele cotit 5 cu balastul 4. Caroseria sitei se sprijină pe patru tije 11 din metal cauciucat cu proprietăţi elastice.

Sita se pune în funcţie de la motorul electric 12, care prin transmisia cu curea trapezoidală 13 roteşte arborele 2 cu arborele cotit 5. Ca urmare arborele cotit aplică caroseriei mişcare circulară alternativă în plan orizontal. Prima sită a maşinii se alimentează cu făină prin racordul 10. În continuare făina trece consecutiv prin toate celelalte site curăţindu-se astfel de impurităţi. După cernere, cernutul prin tubul flexibil 3 se îndreaptă în cutiile colectoare 1 şi se deplasează mai departe în producere. Refuzul (impurităţile) prin canalele laterale se îndreaptă în cutiile corespunzătoare acumulatoare.

Fig.3.4. Sita plană: 1 – cutie colectoare; 2 – arbore; 3 – tub flexibil; 4 –balast; 5 arbore cotit; 6 –rulmenţi; 7 sită; 8 – canal de aspiraţie; 9 – caro¬serie; 10 – racord; 11 – tije, 12 – motor electric; 13 – transmisie prin curea trapezoidală.