Utilaje pentru Industria Alimentară

C A P I T O L U L I

NOŢIUNI INTRODUCTIVE

Preocuparea pentru produs, pentru nivelul de viaţă, pentru protecţia sănătăţii şi securităţii consumatorului a fost consfinţită pe continentul European, prin semnarea la 25 martie 1957 a Tratatului de la Roma, articolul 2 din Tratat fiind relevant în acest sens. In data de 9 aprilie 1985 Adunarea Generalã O.N.U., prin rezoluţia nr. 39/248, a adoptat principiile directoare pentru protecţia consumatorului, care stipuleazã, printre altele, imperativul certificării siguranţei, calităţii şi performanţelor principalelor produse de consum şi servicii (art.26) şi inscripţionării adecvate pe etichetele produselor (art.42). Incepând cu data de 1 noiembrie 1992 a intrat în vigoare Tratatul Uniunii Europene care prin art. 2 şi art. 3 lit. a, c, k, o, s, confirmã printre altele, continuarea preocupărilor privind produsul, nivelul de viaţã, protecţia sănătăţii şi securităţii consumatorului.

Incă de la 1 februarie 1995 când a intrat în vigoare Acordul de Asociere a României la Uniunea Europeanã (Acordul European), continuând cu perioada de preaderare (la 21 iunie 1995 ţara noastră a depus cererea de aderare la Uniunea Europeanã UE), iar de la 01 ianuarie 2007, data la care România a devenit membru cu drepturi depline al U.E., strategia naţională de implementare și dezvoltare a economiei de piață are o rezonanţă practică în rândul operatorilor economici concretizată în afirmația: Cine nu va face faţă concurenţei va fi eliminat de pe piaţă.

Considerată strategie concurenţială, strategia calităţii are în vedere faptul că nivelul calitativ al produselor reprezintă un element strategic esenţial, iar orice strategie concurenţială se raportează la triada produs – piaţă – tehnologie, la care se mai adaugã şi variabila mediu.

Intr-o lume a competiţiei şi a cererii sofisticate, calitatea reprezintă modul în care societatea comercialã poate supravieţui. Calitatea, poate fi obţinutã numai printr-o îmbunătăţire continuă a tehnologiilor de producţie, a utilajelor şi regimurilor de lucru ale acestora, o pregãtire adecvatã a lucrătorilor care să perceapã calitatea ca o culturã inovativă.

1.1. ROLUL MAŞINILOR, INSTALAŢIILOR ŞI UTILAJELOR

FOLOSITE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARÃ

Maşinile, instalaţiile şi utilajele ce concură la realizarea produselor în industria alimentară, execută operaţii diverse în cadrul proceselor de producţie, asigurând astfel:

- mărirea productivitãţii muncii;

- realizarea lucrărilor şi proceselor în termeni optimi şi de calitate superioară conform specificațiilor tehnologice;

- reducerea costurilor de producţie pe tona de produs;

- reducerea efortului fizic prin introducerea mecanizării şi automatizării;

- obținerea de produse de bună calitate, a căror caracteristici se încadrează în standardele și normativele în vigoare.

1.2. CLASIFICAREA MAŞINILOR, INSTALAŢIILOR ŞI

UTILAJELOR DIN INDUSTRA ALIMENTARÃ

Clasificarea maşinilor, instalaţiilor şi utilajelor din industra alimentarã are la bază o serie de criterii şi anume:

a. Felul acţiunii exercitate asupra produsului şi în acest caz sunt :

- maşini şi utilaje care exercitã o acţiune mecanicã asupra produselor sau materialului prelucrat schimbându-le forma, dimensiunile sau alţi parametrii mecanici (ex. mașinile de : mărunțit, divizat, tocat etc.) ;

- utilaje şi instalaţii în care au loc acţiuni asupra produselor sau materialaului prelucrat în urma cãrora sunt modificate proprietãţile lor fizice, chimice sau starea de agregare (ex. instalații de distilare și rafinare; celule de fierbere și afumare; instalații de concentrare etc.).

b. Ciclul de lucru, în funcţie de acesta existând:

- maşini, instalaţii şi utilaje cu acţiune continuă în care se realizează un proces de lucru stabilizat în timp;

- maşini, instalaţii şi utilaje cu acţiune periodică;

- maşini, instalaţii şi utilaje cu acţiune discontinuă.

c. Din punct de vedere al gradului de mecanizare şi automatizare:

- maşini cu funcţionare neautomată la care operaţiile auxiliare de încărcare, descărcare, deplasare şi control al produsului precum şi unele operaţii tehnologice se executã cu intervenţia directă a operatorului;

- maşini semiautomate care execută toate operaţiile şi procesele tehnologice principale, manual efectuându-se doar operaţiile de transport, control şi unele operaţii auxiliare;

- maşini automate care efectueazã operaţiile şi procesele tehnologice precum şi toate operaţiile şi procesele auxiliare, inclusiv cele de transport şi control .

Maşinile automate şi semiautomate sunt echipate cu mecanisme şi dispozitive speciale, care asigură funcţionarea automată a acestora.

Clasificarea maşinilor şi instalaţiilor de industrie alimentară din punct de vedere al complexităţii şi al operaţiilor ce le execută:

a. Din punct de vedere al complexităţii :

- maşini individuale (separate);

- maşini conplexe sau agregate;

- maşini combinate;

- sisteme automate de maşini;

- linii tehnologice.

b. In funcţie de operaţia pe care o execută:

- maşini pentru: mărunţire; sortare; amestecare; separarea amestecurilor eterogene; presarea produselor alimentare; dozarea componentelor produselor alimentare; evaporare, condensare; difuzie; spălarea ambalajelor produselor alimentare; preambalarea şi împachetarea produselor alimentare;

- utilaje pentru: uscare; depozitare; pregătirea lichidelor de acoperire;

- maşini şi instalaţii pentru: dozare şi ambalare; pentru transprt; pasteurizare și sterilizare ;

- instalaţii de ventilaţie şi condiţionare a aerului;

- instalaţii pentru: distilare şi rafinare; automatizări.