Toate cursurile din domeniul Inginerie Aerospatiala

  • Tolerante si Control Dimensional

    1. PRECIZIA PIESELOR DE MAŞINI ŞI APARATE 1.1 Calitatea produselor 1.1.1. Noţiuni generale Suntem tentaţi adesea să exprimăm păreri sau chiar convingeri despre calitatea unui anumit produs. Ele provin din relaţia ce o stabilim cu produsul respectiv în ipostaze din cele mai diverse. Avem, în general, un număr de aşteptări pe care produsul respectiv ni le satisface într-o anumită măsură. Pentru produsele personale pe care le utilizăm foarte des, cum ar fi maşina sau calculatorul, putem chiar...

  • Aerodinamica

    CAPITOLUL 1 1.1 Noţiuni introductive Asupra unui profil aerodinamic dispus într-un curent de aer, acţionează două categorii de forţe: forţe de presiune şi forţe de frecare. În fig. 1.1 se prezintă schematic distribuţia presiunii p şi a tensiunii tangenţiale pe un profil aerodinamic. τ Fig. 1.1 Dacă se consideră un punct A pe profil (fig.1.2) şi vectorii unitari nr (perpendicular pe elementul de suprafaţă dS) şi kr(tangent la elementul de suprafaţă dS), atunci forta aerodinamică rezultanţă...

  • ROEPA

    EASA – European Aviation Requirements JAA – Joint Aviation Agency JAR- Joint Aviation Requirements În urma protocolului dintre JAA şi EASA, din 20 noiembrie 2003, EASA a preluat, în parte de la JAA, cadrul de reglementare din aviaţie şi sa născut sub forma unui Regulament de implementare nr. 2042/2003. Aceste reglementări stipulează modul de organizare a companiilor aeriene şi a organizaţiilor de maintenanţă în conformitate cu normele şi reglementările EASA. Această agenţie s-a desprins...

  • Mecanica Aeronavelor II

    Forţă auxiliară care să suplinească lipsa de portanţă la viteze mici: Aerodinamică: elici rabatabile ventilatoare montate în aripă sau fuselaj Reactivă: Motoare cu tracţiune vectorială Motoare specializate Dacă ampenajul este situat în vâna de curent a sistemului de propulsie Cazul motoare cu elice: Se consideră elicea un disc permeabil care opune rezistenţă la trecerea aerului prin el Mişcarea de bază definită de: Condiţia de echilibru longitudinal: Perturbaţii cu profundor...

  • Mecanica Masinilor Aeriene

    Ecuaţii valabile in aprox. ca reperul terestru este un triedru inerţial Se considera ca atmosfera este calma si corespunde standardului Triedrul terestru Triedrul avion Ox – ruliu Oy – tangaj Oz - giraţie Triedrul aerodinamic Momentele de inerţie axiale: Jx,Jy,Jz Momentele de inerţie centrifugale: Jxy,Jxz,Jyz Simetrie masică: Notaţie: Viteza fiecărui punct este paralelă cu planul longitudinal de simetrie Aeronava descrie o mişcare plană Planul longitudinal de simetrie este...

  • Elicoptere

    Clasificări Autogirul Combinatul Convertoplanul Girodina Elicopterul Elicoptere Cu un singur rotor şi elice anticuplu Cu două rotoare coaxiale contrarotative Cu două rotoare în tandem Cu două rotoare alăturate multirotor 1452-1519 Leonardo da Vinci 1904 col. Renard (Franţa) 1907 Breguet şi Richet (Franţa) 1907 Paul Corun (Franţa) 1915 Papin şi Rouilly 1915 Juan de la Cierva 1935 Breuget şi Dorand 1941 Fock şi Angelis (Germania) 1918 Vuia 1 1921 Vuia 2 1939 VS-300...

  • Termotehnica

    Curs 1. Capitolul 1. Notiuni fundamentale 1.1.Obiectul termodinamicii Termodinamica este o stiinta fenomenologica care studiaza “forma termica” de miscare a materiei; studiaza proprietatile corpurilor si transferul de energie între corpuri, care sunt generate (conditionate) de miscarea moleculara interna. Materia este alcatuita din particule microscopice care interactioneaza si care se afla în continua miscare cunoscuta sub numele de agitatie termica. Termodinamica studiaza fenomenele...

  • Aripa de Anvergura Finita in Regim Incompresibil

    1. Teoria clasică a aripii de anvergură finită Se va analiza aripa în fluid ideal. Aripa de anvergură finită este echivalentă cu: - un sistem de vârtejuri legate de intensitate , având o direcţie paralelă aproximativ cu anvergura - un sistem de vârtejuri legate de intensitate , care se desprind de la bordul de fugă şi au o direcţie paralelă cu cea a curentului. Ele formează o pânză de vârtejuri care se întinde teoretic la infinit aval. Cu aceste precizări, în modelarea clasică se porneşte...

  • Conditiile de Calitate ale Curentului din Camera de Experimente

    1º INTRODUCERE Deşi extrem de complexe din punct de vedere constructiv şi având proceduri de utilizare bine stabilite, tunelele aerodinamice, ca instrumente de simulare a condiţiilor de interacţiune dintre atmosferă şi structurile aeromecanice, pot induce o serie de erori în procesul de evaluare aerodinamică. În general, rezultatele testelor depind de următorii parametri din camera de testare: - calitatea curentului de aer; - stabilirea corectă a presiunii dinamice de referinţă; - modul...

  • Instrumente si Aparate pentru Determinarea Directa a Fortelor Aerodinamice

    1º INTRODUCERE Această categorie de instrumente specifice tunelelor aerodinamice este constituită de balanţele aerodinamice. Cu ajutorul acestora se pot determina cele şase componente ale torsorului format din forţa aerodinamică globală şi momentul corespunzător acesteia, raportate la originea unui sistem de referinţă triortogonal drept, în general cu axa orientată după direcţia curentul de aer. 2º CLASIFICAREA BALANŢELOR AERODINAMICE Există o mare varietate balanţe aerodinamice, din punt...

  • Forte si Momente Aerodinamice

    1º INTRODUCERE Interacţiunea dintre aerul atmosferic şi un solid, în mişcare relativă faţă de acesta, are ca rezultat formarea unei forţe aerodinamice globale (rezultante) şi a unui moment (aerodinamic) corespunzător , ale căror componente sunt prezentate în figura 1, pentru un automobil, raportate la sistemul de referinţă al acestuia. Fig. 1 Forţele care acţionează asupra unui automobil – Forţa de rezistenţă la înaintare ( ); – Forţa laterală ( ); – Forţa portantă ( ); – Momentul...

  • Organizarea Constructiva si Clasificarea Tunelelor Aerodinamice

    1º INTRODUCERE Cercetările experimentale de aerodinamică sunt strâns legată de experimentele realizate în tunele aerodinamice, numite şi suflerii. În camerele de experienţe ale acestora se reproduc condiţiile de mediu în care structurile aeromecanice testate evoluează în mod curent. 2º CLASIFICAREA TUNELELOR AERODINAMICE Există o diversitate mare de astfel de instalaţii, principalele criterii după care acestea se pot clasifica fiind următoarele: - după arhitectura acestora, se disting...

  • Rezistenta la Inaintare a Machetelor Incercate in Sufleria Aerodinamica - o Abordare 3D

    Rezistenţa totală care acţionează asupra unui corp plasat într-o suflerie aerodinamică se poate exprima sub forma: R = (1) unde w semnifică dâra aerodinamică, iar S secţiunea transversală a tunelului aerodinamic. • Prima integrală din membrul drept al lui (1) a fost identificată de Betz ca fiind rezistenţa de profil care acţionează asupra corpului aflat în fluid nelimitat. • A doua, ca rezistenţă indusă • A treia a fost interpretată de Maskell ca fiind o corecţie datorată...

  • Interferente Aerodinamice

    1. Tipuri de intereferenţe aerodinamice • Între diferite organe ale aceleiaşi aeronave: aripă-ampenaj, ampenaj orizontal-ampenaj vertical, aripă-fuselaj, aripă în suflul elicei • Între aeronavă şi sol • Între aeronave (de exemplu, zborul în formaţie) • La încercarea în tunelul aerodinamic.. 2. Frontiere solide şi frontiere fluide Condiţii la limită pentru cazul încercării în sufleria aerodinamică În modelul de fluid ideal, condiţiile la limită care trebuie impuse pe frontierele...

Pagina 2 din 3