Cuprins
1.1Definitie 2
1.2.Clasificarea generala a masinilor 2
1.2.1 Dupa scopul urmarit 2
1.2.2 Dupa felul miscarii organului activ 2
1.3 Clasificarea masinilor energetice 3
1.3.1 Dupa energia transformata 3
1.3.2 Dupa sensul transformarii energetice 3
1.4 Clasificarea masinilor navale 4
1.5 Indici de perfectiune ai masinilor navale 4
1.5.1 Indici constructivi 5
Lucrare de verificare Unitatea nr. 1 5
Raspunsuri la testele de autoevaluare 5
Bibliogarfie Unitatea de invatare nr. 1 6
Extras din document
Masina este un ansamblu de corpuri dintre care unele cu miscari bine
determinate, iar altele in repaus in care se transforma energia in scop util.
Precizari
a)o caracteristica esentiala a masinii este existenta miscarii.
b)un transformator energetic lipsit de piese in miscare poarta denumirea de
aparat(de ex: resoul, becul electric, caldarea navala etc).
1.2Clasificarea generala a masinilor
1.2.1 Dupa scopul urmarit
a)Masini energetice sau masini de forta
Acestea urmaresc obtinerea unei energii in stare bruta, adica a unei energii
care pentru a fi utila mai trebuie sa sufere transformari, astfel:
- un motor este o masina energetica caci el furnizeaza energie mecanica care va
servi pentru antrenarea altor masini.
- un generator electric este si el masina energetica, caci energia electrica produsa
va fi folosita in alte aparate sau masini.
b) Masini de lucru
Acestea isi executa actiunea asupra diferitelor corpuri pentru a le mari
valoarea de intrebuintare(de ex: masini unelte, textile, tipografice etc).
c) Masini de ridicat si transportat
Acestea servesc pentru deplasarea pe verticala sau pe orizontala a
corpurilor.
1.2.2 Dupa felul miscarii organului activ
a)masini rotative la care organul activ este un rotor de obicei paletat care se
invarte continuu. Existenta miscarii continue conduce la curgerea continua a
fluidului si la o transformare energetica continua deci la o mare capacitate de
curgere si de transformare energetica.
b) masini alternative(masini cu piston). La masinile alternative organul activ
este pistonul care are o miscare de dute-vino, transformata obisnuit in /sau din
miscarea de rotatie printr-un sistem biela-manivela.
3
Miscarea variata cu opriri la capetele cursei conduce la o transformare
energetica intermitenta respectiv la o curgere intermitenta a fluidului.
1.3 Clasificarea masinilor energetice
1.3.1Dupa energia transformata
-masini hidraulice
-masini eoliene
- masini pneumatice
- masini electrice
- -etc.
1.3.2Dupa sensul transformarii energetice
-masini motoare, in care o anumita forma de energie primara se
transforma in energie mecanica
-masini generatoare, in care energia mecanica se transforma intr-o alta
forma de energie
Sensul
Energia transformarii
transformata
MOTOARE GENERATOARE
Rolative -Roti de apa
-Turbine
hidraulice
a) Pompe volumice
rotative
-cu un rotor
-cu doua rotoare
b)Pompe cu rotor paletat
-radiale
-diagonale
-axiale
Masini
hidraulice
Alternative - -Pompe cu piston
-Pompe cu membrana
-pompe cu clapeta oscilanta
Rolative -Turbine cu
abur
-Turbine cu
gaze
a)Compresoare volumice
rotative
-cu un rotor
-cu doua rotoare
b)Compresor cu rotor
paletat(turbocompresor)
-centrifuge
-axiale
-combinate
Alternative -Masini cu
abur cu piston
-Motoare cu
ardere interna
Compresoare cu piston
4
1.4 Clasificarea masinilor navale
Definitie. in general orice masina instalata la bordul unei nave, care este
folosita pentru a transforma energia dintr-o forma in alta este numita masina
navala.
La bordul unei nave intalnim mai multe tipuri de masini navale precum masini
termice, masini hidraulice si masini electrice.
Dupa rolul pe care il indeplinesc la bordul
Bibliografie
1. Bocanete P.- Turbine cu abur- constructie si exploatare, Editura Dobrogea,
Constanta, 1996
2. Bocanete P. - Turbine cu abur si gaze, Curs predat la Universitatea Maritima din
Constanta, 2009-2010
3. Bocanete P- Masini navale cu abur, Editura Gaudeamus, Constanta 2003
4. Grecu T- Masini mecanoenergetice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,
1983
Preview document
Conținut arhivă zip
- GATG
- GATAG CAP. 1.pdf
- Unitatea de invatare 10.pdf
- Unitatea de invatare 11.pdf
- Unitatea de invatare 12.pdf
- Unitatea de invatare 13.pdf
- Unitatea de invatare 14.pdf
- Unitatea de invatare 15.pdf
- Unitatea de invatare 16.pdf
- Unitatea de invatare 17.pdf
- Unitatea de invatare 18.pdf
- Unitatea de invatare 19.pdf
- Unitatea de invatare 2.pdf
- Unitatea de invatare 20.pdf
- Unitatea de invatare 21.pdf
- Unitatea de invatare 3.pdf
- Unitatea de invatare 4.pdf
- Unitatea de invatare 5.pdf
- Unitatea de invatare 6.pdf
- Unitatea de invatare 7.pdf
- Unitatea de invatare 8.pdf
- Unitatea de invatare 9.pdf
Alții au mai descărcat și
1. Elemente generale privind structura sistemelor hidropneumatice 1.1. Structura generală sistemelor hidropneumatice Funcția sistemului este de a...
Principiul întâi al termodinamicii în sisteme închise si deschise care au o evoluie între două stări oarecare; Principiul al doilea al...
I. RELAȚII DIN TEORIA ELASTICITĂȚII. RELAȚIILE DUHAMELNEWMANN Relații din teoria elasticității În cazul materialelor izotrope și liniar elastice...
Prepararea apei fierbinti se realizeaza utilizand agent termic primar abur saturat la 18 bar, in rezervoarele si schimbatorul de caldura. Initial...
Introducere in forajul sondelor 1.1 Notiuni introductive Sondele-sunt constructii miniere de forma cilindrica caracterizate printr-o lungime...
Te-ar putea interesa și
Introducere .4 Capitolul I. GATT—Necesitate fundamentală pentru lumea postbelică .6 1.1. Carta de la Havana și fondarea GATT ..6 1.2. Structură...
Introducere Lucrarea de licență la tema ,,Sistemul GATT-OMC-evoluții și consecințe”reprezintă o sinteză a activității ambelor organizații în...
INTRODUCERE Dezvoltarea economiei naţionale a impus creşterea considerabilã a consumului de energie sub toate formele, conducând la solicitãri...
De la orientare şcolară şi profesională la orientarea şi dezvoltarea în carieră Dacă în urmă cu mai mulţi ani, termenului de carieră i se...