Baze de Date Avansate - Oracle

Curs
7/10 (1 vot)
Conține 10 fișiere: doc, ppt
Pagini : 51 în total
Cuvinte : 8748
Mărime: 192.17KB (arhivat)
Publicat de: Marga David
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Mihaela Muntean

Extras din curs

I. Modelul relaţional-obiectual

Necesitatea gestionării obiectelor complexe (precum texte foarte lungi, grafice, hărţi, imagini, sunete, etc.) a condus la introducerea conceptului de obiect în cadrul schemelor relaţionale. În prezent tehnologia bazelor de date orientate obiect este încă la început, neexistậnd un model general de SGBD orientat obiect. S-a impus însă un model relaţional care suportă majoritatea principiilor modelării orientate pe obiect. Începậnd cu versiunea Oracle 8 putem vorbi de SGBD-uri relaţional-obiectuale ce facilitează integrarea tehnologiei orientate pe obiect în modelul relaţional.

Un obiect este un model informaţional al unei entităţi reale, care posedă o mulţime de proprietăţi şi care are în acelaşi timp un anumit comportament. Avậnd în vedere proprietăţile comune şi comportamentul similar al entităţilor pe care le modelează, obiectele pot fi împărţite în mulţimi. Dacă în limbajele de programare orientate obiect avem noţiunea de clasă pentru a desemna o mulţime de obiecte de acelaşi fel, în sistemul Oracle se poate defini un tip obiect, obiectele individuale similare constituind manifestări/realizări/instanţieri ale acestuia. Proprietătile obiectelor se pot defini cu ajutorul atributelor din definiţia tipului obiect, iar comportamentul acestora va fi stabilit prin metodele precizate.

Tipul obiect poate fi folosit în modelul relaţional pentru a defini tabele obiect sau câmpuri intr-un tabel relaţional. Oracle permite abordarea tabelelor obiect în două maniere :

- ca şi tabele cu o singură coloană, în care fiecare linie este un obiect de tipul obiect ce a stat la baza definirii acestora ;

- ca şi tabele cu mai multe coloane, în care acestea corespund atributelor din definiţia tipului obiect considerat.

Totodată se pot defini vederi obiect, ce reunesc într-un singur obiect date din mai multe relaţii şi care permit navigarea orientată obiect prin structurile relaţionale existente.

Exemplu : Se va creea tabela « personal » ce va conţine obiectul coloană « angajat ». Codul angajatului va constitui cheia primară a tabelei.

CREATE TYPE tip_adresa AS OBJECT (

strada VARCHAR2 (20),

numar NUMBER (3),

oras VARCHAR2 (20),

tara VARCHAR2 (20));

CREATE TYPE tip_angajat AS OBJECT (

cod_personal NUMBER (9),

nume VARCHAR2 (20),

prenume VARCHAR2 (20),

salar NUMBER (8),

adresa tip_adresa);

CREATE TABLE personal (

angajat tip_angajat,

titlu VARCHAR2 (10),

functie VARCHAR2 (10),

CONSTRAINT pk_cod PRIMARY KEY (angajat.cod_personal ));

Obiectele definite în exemplul anterior sunt obiecte relativ simple avậnd numai atribute specificate. Comportamentul lor poate fi descris însă cu ajutorul unor metode. Acestea vor fi funcţii sau proceduri PL/SQL şi stocate în baza de date .

Popularea cu date a tabelelor relaţionale ce conţin obiecte coloană sau a tabelelor obiect se realizează cu ajutorul unor metode specifice predefinite – constructori. Se va crea un nou obiect după specificaţia tipului obiect utilizat. Constructorul are acelaşi nume ca şi tipul obiect, iar parametrii săi vor fi de acelaşi tip cu atributele tipului obiect.

Exemplu : Se va insera în tabela « personal » angajatul « Georgescu Bogdan ».

INSERT INTO personal (angajat, titlu, functie) VALUES (

tip_angajat (111111, ‘Georgescu’,’Bogdan’,24000000,

tip_adresa (‘Iuliu Maniu’, 18, ‘Timisoara’, ‘Romania’)),

‘Economist’, ‘Director economic’);

Pentru a referi într-o interogare atributele unui obiect din componenţa unei tabele se va folosi un alias al acesteia.

Exemplu : Se vor afişa informaţiile referitoare la angajatul «111111».

SELECT p.angajat.nume, p.angajat.prenume, salar

FROM personal p

WHERE p.angajat.cod_personal = 111111;

O bază de date relaţional-obiectuală este o fuziune a tehnologiilor relaţionale şi a celor orientate obiect, ea permiţậnd utilizatorilor să integreze gradat tehnologia obiect cu aplicaţiile relaţionale deja existente.

Preview document

Baze de Date Avansate - Oracle - Pagina 1
Baze de Date Avansate - Oracle - Pagina 2
Baze de Date Avansate - Oracle - Pagina 3
Baze de Date Avansate - Oracle - Pagina 4
Baze de Date Avansate - Oracle - Pagina 5
Baze de Date Avansate - Oracle - Pagina 6
Baze de Date Avansate - Oracle - Pagina 7
Baze de Date Avansate - Oracle - Pagina 8
Baze de Date Avansate - Oracle - Pagina 9
Baze de Date Avansate - Oracle - Pagina 10
Baze de Date Avansate - Oracle - Pagina 11
Baze de Date Avansate - Oracle - Pagina 12
Baze de Date Avansate - Oracle - Pagina 13
Baze de Date Avansate - Oracle - Pagina 14
Baze de Date Avansate - Oracle - Pagina 15
Baze de Date Avansate - Oracle - Pagina 16
Baze de Date Avansate - Oracle - Pagina 17
Baze de Date Avansate - Oracle - Pagina 18
Baze de Date Avansate - Oracle - Pagina 19
Baze de Date Avansate - Oracle - Pagina 20
Baze de Date Avansate - Oracle - Pagina 21
Baze de Date Avansate - Oracle - Pagina 22
Baze de Date Avansate - Oracle - Pagina 23
Baze de Date Avansate - Oracle - Pagina 24
Baze de Date Avansate - Oracle - Pagina 25
Baze de Date Avansate - Oracle - Pagina 26
Baze de Date Avansate - Oracle - Pagina 27
Baze de Date Avansate - Oracle - Pagina 28
Baze de Date Avansate - Oracle - Pagina 29
Baze de Date Avansate - Oracle - Pagina 30
Baze de Date Avansate - Oracle - Pagina 31
Baze de Date Avansate - Oracle - Pagina 32
Baze de Date Avansate - Oracle - Pagina 33
Baze de Date Avansate - Oracle - Pagina 34
Baze de Date Avansate - Oracle - Pagina 35
Baze de Date Avansate - Oracle - Pagina 36
Baze de Date Avansate - Oracle - Pagina 37
Baze de Date Avansate - Oracle - Pagina 38
Baze de Date Avansate - Oracle - Pagina 39
Baze de Date Avansate - Oracle - Pagina 40

Conținut arhivă zip

  • c1_recap.ppt
  • c10_8mai.doc
  • c2.doc
  • c3.doc
  • c4.doc
  • c5.doc
  • c6.doc
  • c7.doc
  • c8.doc
  • c9.doc

Alții au mai descărcat și

Curs Delphi

1.1. CE ESTE DELPHI? Delphi este un produs program realizat de firma Borland pentru scrierea aplicaţiilor Windows. Cu Delphi se pot scrie programe...

Politici de securitate privind folosirea internetului în cadrul organizațiilor

Starea de fapt : Pentru imbunatarirea si reducerea costurilor in sistemul de comunicatie al companiei, cei mai multi angajati au acces la reteaua...

Metode bayesiene de învățare automată

Metode bayesiene de invatare automata Clasificatorul bayesian naiv (Naïve Bayes). Retele bayesiene. Fundamente teoretice - Teoria...

Laboratoare inteligență artificială

Operatori numerici în Lisp Sintaxa generală este: (operator argumente) Această structură poartă numele de expresie Lisp sau formă Lisp, fiind...

Baze de Date Avansate - Oracle

CAPITOLUL I EVOLUŢIA TEHNOLOGIILOR BAZELOR DE DATE Introducere Tehnologia bazelor de date, ca sitehnologia informaţiilor a evoluat de–a lungul...

Cursuri SIAD

Cap. 1. 1.1 Mediul decizional In 1960 Simon spunea ca decizia managerului reprezinta alegerea unei directiide actiune. In 1996, Hols Applet afirma...

Sisteme de inteligență artificială

Introducere in IA Metode de cautare Logica simbolică Prolog Sisteme bazate pe reguli. Sisteme bazate pe frame-uri. Rationament incert...

Te-ar putea interesa și

Tendințe și strategii e-business - Aplicații, componente și portaluri e-business

INTRODUCERE ÎN DOMENIUL TEHNOLOGIEI INFORMAŢIONALE 1.1. CONTEXTUL SOCIETĂŢII INFORMAŢIONALE. SCURT ISTORIC Încă de la începutul anilor 1990,...

Evidența Elevilor din Ciclul Inferior

Argumentare Într-o unitate şcolară este foarte importantă existenţa unei baze de date, nu numai a profesorilor, ci şi a elevilor. O bază de date...

Implementarea și Utilizarea Sistemului SAP în Cadrul Companiei Tornado Sistems SRL

I. Prezentare generală a SC TORNADO SISTEMS SRL 1.1. Scurtă prezentare a firmei Societatea Tornado Sistems SRL s-a înfiinţat în anul 1991,în urma...

Impactul Tehnologiilor Informaționale Asupra Activității de Analiză Economico-financiară a Întreprinderii

Introducere Prin această lucrare mi-am propus să pun în evidenţă importanţa noilor tehnologii informaţionale în efectruare de analize...

Soluții informatice în domeniul logistic

Este incontestabil faptul ca aplicatiile informatice au devenit instrumente nelipsite din activitatea de zi cu zi a economistilor (si nu numai)....

Sistemul informațional

1.Sistemul informaţional: notiuni, definitii, concepte, legătura dintre sistemul decizional si sistemul informaţional al întreprinderii, avantaje...

Reproiectarea sistemului informatic al companiei Transart în vederea trecerii unor activități în regim de telelucru

I. Incadrarea activitatii in structura informational-organizatorica a organizatiei Transart A. Prezentarea societatii care face obiectul studiului...

Afaceri inteligente

I)Definitii acceptate pentru afacere, afaceri inteligente Termenul de BI (Business Intelligence sau afaceri inteligente) este din ce in ce mai des...

Ai nevoie de altceva?