Arta orientului mijlociu

Curs
9.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Istoria Artelor
Conține 4 fișiere: pdf
Pagini : 63 în total
Cuvinte : 33417
Mărime: 1.22MB (arhivat)
Publicat de: Dacian Barbu
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Ion Solcanu

Cuprins

  1. 1. Cadrul natural si istoric 3
  2. 1.1 Cadrul natural 3
  3. 1.2 Cadrul istoric 4
  4. 2. Artã si societate în Egiptul antic 6
  5. 2.1 Institutia politicã a faraonului si influenta ei asupra artei 6
  6. 2.2 Influenta religiei si credintelor asupra artei Egiptului antic 7
  7. 3. Caracteristici ale artei Egiptului antic 9
  8. 4. Arhitectura 10
  9. 4.1 Arhitectura religioasã 10
  10. 4.2 Arhitectura funerarã 11
  11. 5. Sculptura 12
  12. 5.1 Reprezentativitatea 12
  13. 5.2 Frontalitatea 12
  14. 5.3 Proportionalitatea 13
  15. 5.4 Portretistica 13
  16. 6. Pictura 15
  17. 6.1 Lipsa perspectivei 15
  18. 6.2 Figurarea din profil 15
  19. 6.3 Corective ale figurãrii din profil 16
  20. 6.4 Cromatica 16
  21. Întrebãri recapitulative 16
  22. Bibliografie 17

Extras din curs

1. CADRUL NATURAL SI ISTORIC

1.1 Cadrul natural

Între 10.000 si 8.000 î. Chr. un cataclism natural a provocat mari schimbãri de

relief si climã în Africa de Nord. Imensele pãduri s-au rarefiat treptat, locul lor fiind luat

de desertul care a înaintat mereu, înghitind solul fertil. Fenomenul natural a determinat

ample deplasãri de populatii.

Între 8000 si 5000 î. Chr. acest fenomen al migrãrilor de populatii a continuat

mai ales de-a lungul Nilului, din Egiptul de Sus cãtre Egiptul de Jos. Populatiile

proveneau din Asia, din centrul Africii, dar si dinspre Vest, probabil din legendara

Atlantidã. Extinderea desertului îngusta mereu suprafata fertilã care, în mileniul IV î.

Chr. se limita la pãmântul din vecinãtatea Nilului. Afirmatia lui Herodot conform

cãreia “Egiptul este un dar al Nilului” sintetizeazã o realitate istoricã de mare

complexitate.

Fluviul strãbate de la izvoare si pânã la vãrsare în M. Mediteranã 6700 km.

Înainte de vãrsare în mare, fluviul formeazã o imensã deltã cuprinsã în cele sapte-nouã

brate ale sale. Vechii egipteni credeau cã Hapi este spiritul care însufleteste fluviul.

Hapi era pãrintele zeilor, “Cel Unic care s-a creat pe sine însusi si a cãrui origine

rãmâne necunoscutã , domnul pestilor, bogat în grâne”. Era reprezentat sub forma

unei divinitãti opulente hermafroditã cu sânii lãsati si pântecul rotunjit, cu bratele

încãrcate de fruncte, flori si peste, purtând pe cap o tufã de papirus. Egiptenii mai

numeau fluviul “marea” (= iuma) sau îi mai spuneau “marele fluviu” (= ioter aa).

Grecii l-au numit însã Neilos, termen a cãrui origine a rãmas necunoscutã.

De-a lungul celor peste 6700 km, Nilul strãbate o imensã întindere aridã,

deserticã. Acest peisaj imens si calm a predispus pe vechii egipteni la trãiri generatoare

ale sentimentelor infinitului si colosalului.

Cadrul natural, cu resursele sale de apã, de materii prime pentru constructii si

clima si-a pus pecetea pe întreaga viatã a Egiptului antic de la economie, religie,

credinte si obiceiuri, medicinã pânã la creatia artisticã.

În Egiptul de Jos, spre vãrsarea Nilului în mare, lipseste piatra de constructie,

granitul, marmura care trebuiau aduse pe fluviu din partea superioarã a acestuia.

Uscãciunea aerului a sugerat ideea mumificãrii, iar revãrsãrile periodice ale

Nilului au generat credinta de perpetuare a vietii si dincolo de moarte. Renasterea

naturii si a fiintei umane, a reîncarnãrii – metempsihoza – a avut o deosebitã influentã în

artã, asa cum vom constata împreunã în paginile urmãtoare.

Revãrsãrile periodice ale Nilului, atât pe cursul sãu superior, dar îndeosebi pe

cursul inferior, în deltã, constituiau conditii optime de viatã. Practicarea agriculturii a

condus de timpuriu la sedentarism, cu toate consecintele benefice care decurg de aici

pentru societate. În primele secole ale mileniului IV î. Chr., societatea se organizeazã

pentru a-si putea coordona eforturile în vederea regularizãrii apelor revãrsate ale Nilului

prin îndiguirea unor suprafete de zeci si sute de kilometri. Trebuiau apoi coordonate

eforturile colectivitãtii pentru crearea si întretinerea unui sistem de irigatii pe întreaga

vale a Nilului. Treptat apare o administratie publicã. Aceasta va evolua spre forma

statalã pe mãsurã ce se dezvoltã, fiind generatoare de noi meserii si ocupatii.

Agricultura practicatã de-a lungul vãii Nilului a determinat aparitia satelor.

Mestesugurile legate de agriculturã si pentru satisfacerea trebuintelor de locuinte,

îmbrãcãminte, arme etc. determinã crearea unor concentrãri umane de tip urban.

Acestea deserveau si populatia relativ numeroasã a administratiei publice.

Prezenta deserturilor la sud si vest a avut si o laturã pozitivã în istoria Egiptului

antic. Împreunã cu Marea Mediteranã la nord, acestea au alcãtuit un baraj de protectie

în calea populatiilor, favorizând dezvoltarea economicã, politicã si artisticã.

1.2 Cadrul istoric

Cronologia istoriei Egiptului antic, în sinteza recentã a lui Alberto Carlo

Carpiceci (Art et histoire de l’Egypte. 5000 ans de civilisation, Florenta, Editura

Bonechi, 1997, p. 8-13) se întinde pe durata a trei milenii înainte de Christos.

În jurul anului 3000 î. Chr. este plasatã prima dinastie, cu capitala la Abydos

(This), când regele Narmer cucereste întreaga vale a Nilului, pânã la vãrsarea sa în

mare. Unificator al celor douã coroane - albã, de Sud si rosie, de Nord - impune orasul

Abydos drept capitala sacrã a zeului Osiris. Acum se întemeiazã orasul Menfis - în

Egiptul de Jos, de cãtre regele Ahâ.

2850 î. Chr., a doua dinastie, cu capitala la Menfis, când puterea absolutã a

faraonului se extinde. Treptat se impune cultul zeului Horus, cu înfãtisare de soim.

2770 î. Chr., a treia dinastie, capitala la Menfis, când puterea absolutã a

faraonului se extinde si asupra domeniului religios. Djeser face din cultul Soarelui un

cult al regelui. Dispune construirea piramidei în trepte de la Menfis (Saqqarah). Urmasii

sãi la tron, Sekhemkhet, Senekhet si Khâba construiesc alte piramide dupã modelul

celei a lui Djeser.

2620 î. Chr., a patra dinastie, cu capitala la Menfis, ilustratã de faraonii Snefru,

care deschide minele de turcoaze din Sudan; Kheops, Kefren si Mykerinos

(Menkaura). Ultimii trei faraoni sunt celebri si prin piramidele cu fete plane dupã

modelul celei construite de Snefru.

2500 î. Chr., a cincea dinastie. Cei cinci faraoni ai dinastiei gestioneazã o crizã

a puterii centrale. Fiecare dintre ei construieste însã o piramidã. Cultul Soarelui devine

dominant. Lui i se închinã mai multe temple la Abu Sir. Ultimul dintre faraonii acestei

dinastii, Ounas, construieste o piramidã pe care o decoreazã cu “Textele piramidelor” si

“Întelepciunea lui Ptahhotep”, douã dintre importantele texte care ne-au parvenit.

2350 î. Chr., a sasea dinastie, cu capitala la Menfis. Faraonii Téti, Pepi I si Pepi

II au reluat lupta pentru reimpunerea puterii centrale. În vremea domniei lui Pepi I,

primul ministru al acestuia, Ouni, restabileste dominatia egipteanã asupra Sinaiului si

asupra Palestinei. Pepi al II-lea a avut cea mai lungã domnie, de la vârsta de 6 ani pânã

dupã 100 de ani.

Preview document

Arta orientului mijlociu - Pagina 1
Arta orientului mijlociu - Pagina 2
Arta orientului mijlociu - Pagina 3
Arta orientului mijlociu - Pagina 4
Arta orientului mijlociu - Pagina 5
Arta orientului mijlociu - Pagina 6
Arta orientului mijlociu - Pagina 7
Arta orientului mijlociu - Pagina 8
Arta orientului mijlociu - Pagina 9
Arta orientului mijlociu - Pagina 10
Arta orientului mijlociu - Pagina 11
Arta orientului mijlociu - Pagina 12
Arta orientului mijlociu - Pagina 13
Arta orientului mijlociu - Pagina 14
Arta orientului mijlociu - Pagina 15
Arta orientului mijlociu - Pagina 16
Arta orientului mijlociu - Pagina 17
Arta orientului mijlociu - Pagina 18
Arta orientului mijlociu - Pagina 19
Arta orientului mijlociu - Pagina 20
Arta orientului mijlociu - Pagina 21
Arta orientului mijlociu - Pagina 22
Arta orientului mijlociu - Pagina 23
Arta orientului mijlociu - Pagina 24
Arta orientului mijlociu - Pagina 25
Arta orientului mijlociu - Pagina 26
Arta orientului mijlociu - Pagina 27
Arta orientului mijlociu - Pagina 28
Arta orientului mijlociu - Pagina 29
Arta orientului mijlociu - Pagina 30
Arta orientului mijlociu - Pagina 31
Arta orientului mijlociu - Pagina 32
Arta orientului mijlociu - Pagina 33
Arta orientului mijlociu - Pagina 34
Arta orientului mijlociu - Pagina 35
Arta orientului mijlociu - Pagina 36
Arta orientului mijlociu - Pagina 37
Arta orientului mijlociu - Pagina 38
Arta orientului mijlociu - Pagina 39
Arta orientului mijlociu - Pagina 40
Arta orientului mijlociu - Pagina 41
Arta orientului mijlociu - Pagina 42
Arta orientului mijlociu - Pagina 43
Arta orientului mijlociu - Pagina 44
Arta orientului mijlociu - Pagina 45
Arta orientului mijlociu - Pagina 46
Arta orientului mijlociu - Pagina 47
Arta orientului mijlociu - Pagina 48
Arta orientului mijlociu - Pagina 49
Arta orientului mijlociu - Pagina 50
Arta orientului mijlociu - Pagina 51
Arta orientului mijlociu - Pagina 52
Arta orientului mijlociu - Pagina 53
Arta orientului mijlociu - Pagina 54
Arta orientului mijlociu - Pagina 55
Arta orientului mijlociu - Pagina 56
Arta orientului mijlociu - Pagina 57
Arta orientului mijlociu - Pagina 58
Arta orientului mijlociu - Pagina 59
Arta orientului mijlociu - Pagina 60
Arta orientului mijlociu - Pagina 61
Arta orientului mijlociu - Pagina 62
Arta orientului mijlociu - Pagina 63

Conținut arhivă zip

  • Arta Orientului Mijlociu
    • 2.Arta_Egiptului_Antic.pdf
    • 3.Arta_orientului_mijlociu_antic.pdf
    • 4.Arta_egeeana.pdf
    • 5.Arta_greaca.pdf

Alții au mai descărcat și

Scaunul

INTRODUCERE Obiectele strict necesare cu care omul îşi mobilează locuința la inceput sunt un pat, o masă şi un scaun. Patul rămâne limitat la...

Istoria Artei - Antonio Gaudi

Stilul Art Nouveau, apãrut la sfârsitul anilor 1890, a durat mai putin de un deceniu, dar în acest rãstimp trãsãturile sale de bazã au pãtruns în...

Istoria artei - contribuția lui Delacroix în romantism

„Dati-mi noroiul din strada si va voi face din el carnatia unei femei cu o tenta delicioasa” – Delacroix. Romantismul este o mişcare artistică şi...

Giotto Di Bendone

Viata lui Giotto Di Bendone Acest pastor toscan, inovator al picturii italiene din secolul al XIV-lea ,s-a nascut in jurul anului 1267 in...

Diferențe și Asemănări în Scenele Crucificării din Spațiul German Înainte și După Reforma Protestantă

Într-o scurtă istorie a modului în care imaginea a funcționat ca obiect material în arta creștină occidentală, Ian Campbell și Elizabeth Williamson...

Giotto Pionier al Picturii Renascentiste

Giotto pionier al picturii renastentiste Ce este renasterea Renasterea este epoca din istoria Europei occidentale cuprinsa intre incepuul sec....

Istoria artei - arta greacă

Arta egeeană (arta cicladelor, cretană şi miceniană) face trecerea spre arta greacă. Elementele comune (trăsăturile caracteristice comune) ale...

Istoria Artelor

I. ISTORIA NOŢIUNII DE ARTĂ 1. Concepţiile vechi despre artă Termenul „artă” provine din latinescul ars, însemnând acelaşi lucru cu grecescul...

Te-ar putea interesa și

Ierusalimul - izvor al lumii creștine

INTRODUCERE Turismul – noţiuni şi definiţii Călătoriile şi turismul reprezintă la ora actuală o piaţă globală, de dimensiuni uriaşe, unde se...

Dubai

Introducere Dezvoltarea explozivă a Dubai-ului din ultimii ani în turism în special, şi în domeniul afacerilor imobiliare este un permanent...

Muzica bisericească psaltică la începutul secolului XIX reprezentanți - Macarie Ieromonahul, Anton Pann și Dimitrie Suceveanu

I. INTRODUCERE Din toate timpurile, la toate popoarele lumii, muzica a constituit o modalitate artistică de potenţare a sentimentului religios....

Prezentare lanț hotelier Hyatt Hotels Corporation

1. Descriere lanț: Hyatt Hotels Corporation, cu sediul în Chicago,illinois,Statele Unite ale Americii,este o companie de renume mondial in...

Tradiții culinare - Turcia

Traditii culinare :TURCIA Arta culinara este o impletire intre modern si traditie, marcata de influente ale hititilor, persanilor, grecilor si...

Pâinea - fundamentele științei mărfurilor

1. Istoricul painii Agricultura este o arta practicata din cele mai vechi timpuri folosita pentru a produce materia prima pentru hrana. Acum 8000...

Aprecierea evoluției dinamice și structurale ale pieței internaționale a turismului - studiu de caz Grecia

Importanţa temei cercetate: Turismul reprezintă unul dintre cele mai dinamice sectoare economice, care înregistrează schimbări permanente şi o...

Analiza comparativă a demersurilor publicitare pentru mărcile Nivea și L'Oreal

1.1.Piata cosmeticelor. Istoria produselor cosmetice Transformarea infatisarii prin folosirea produselor cosmetice a aparut inca din cele mai...

Ai nevoie de altceva?