Bibliologie

Curs
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 55 în total
Cuvinte : 9517
Mărime: 393.40KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Brancoveanu Camelia
UNIVERSITATEA CREȘTINĂ DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE ISTORIE

Cuprins

INTRODUCERE

I Cartea- suport de comunicare superioară și factor de creație spirituală

1.1. Introducere

1.2. Obiectivele și componentele unității de învățare

1.3. Conținut

1.3.1. Disponibilitățile creative ale cărții

1.3.2. Factorii stimulării lecturii

1.3.3. Fetișizarea cărții și a lecturii

1.4. Îndrumător pentru autoverificare

II Componentele bibliologiei. Legătura dintre carte și istorie

2.1. Introducere

2.2. Obiectivele și componentele unității de învățare

2.3. Conținut

2.3.1. Disciplinele bibliologiei

2.3.2. Legăturile dintre științele cărții și istorie

2.4. Îndrumător pentru autoverificare

III Scrierea

3.1. Introducere

3.2. Obiectivele și componentele unității de învățare

3.3. Conținut

3.3.1. Arta simbolizării

3.3.2. Alfabetul- „pictura vocii”

3.3.3. Perspectivele scrierii și ale cărții tradiționale în era imaginii

3.4. Îndrumător pentru autoverificare

IV Apariția și evoluția cărții în istorie

4.1. Introducere

4.2. Obiectivele și componentele unității de învățare

4.3. Conținut

4.3.1. Accepțiunea de carte

4.3.2. Trăsăturile de conținut ale scrierii

4.4. Îndrumător pentru autoverificare

V Tiparul modern

5.1. Introducere

5.2. Obiectivele și componentele unității de învățare

5.3. Conținut

5.3.1. Antecedentele imprimării cu litere mobile din metal

5.3.2. Rolul invenției lui Gutenberg în evoluția modernă a lumii

5.4. Îndrumător pentru autoverificare

VI De la biblioteca reală la biblioteca viitorului

6.1. Introducere

6.2. Obiectivele și componentele unității de învățare

6.3. Conținut

6.3.1. Biblioteca electronică

6.3.2. Biblioteca virtuală

6.3.3. Cartea electronică

6.4. Îndrumător pentru autoverificare

Extras din document

INTRODUCERE

Bibliologia aparține disciplinelor tradiționale din învățământul istoric și, în genere, umanistic de nivel superior. Ea se află într-un raport de complementaritate strictă cu Arhivistica, Istoriografia și cu alte discipline conexe. Conținutul propriu-zis al domeniului bibliologic se interferează cu istoria însăși, care, este o necontenită desfășurare și dezvoltare a culturii și civilizației umane.

Comunicarea cultură- civilizație induce constatarea că la baza dinamicii istoriei lucrează un germene spiritual, o componentă primordială a culturii- ideea, în determinările ei anume.

Putem spune că istoria umanității este, în substanța ei, istoria informației și a ideii, a impactului lor mai mult sau mai puțin manifest, dar funciar asupra mersului societății.

Civilizația este aceea care l-a deosebit și l-a despărțit pe om de restul regnului animal, iar procesul s-a produs prin mijlocirea organelor artificiale pe care le-a adăugat corpului său

Între cultură și civilizație nu există neapărat o legătură ca de la cauză la efect. Putem fi culți, putem crea cultură izolați, fără a recurge la vreun mijloc al civilizației moderne, sau putem beneficia de toate miracolele și comoditățile civilizației fără a poseda un minimum de cultură.

Gânditori dintre cei mai iluștri vorbesc astăzi de o relativă tinerețe a culturii europene.

Indiferent de stadiul atins, culturile își au valorile și fertilizările lor în istorie. Ele nu pot fi categorisite în superioare și inferioare, în bune și rele. Raportul este de alteritate. Există numai cultură. Altfel, ar însemna să reînviem teoria celor două culturi și să cădem în capcana noului limbaj de lemn.

Procesele și evoluțiile din lumea contemporană, marcate de ascensiunea amețitoare a tehnicilor informației, de amplitudinea și dinamismul comunicării, vin să afirme o nouă viziune, un alt tip de mentalitate asupra bibliotecii, implicit asupra disciplinelor bibliologice.

Prin funcțiile pe care le asumă, instituția cărții devine principalul polarizator de informație și centrul vital al transferului de cunoștințe și informații pe toate direcțiile și nevoile societății. Ea nu mai este loc de frecventare intermitentă, ci se impune ca a doua natură a intelectualului, a specialistului, a omului informațional, care, altminteri, riscă să își piardă identitatea spirituală modernă.

Domeniul bibliologic presupune permanente adecvări și actualizări în exercitare și, în cazul nostru, în predare.

Țelul urmărit în tratarea întregii materii a fost întemeierea ideii că orice demers bibliologic încorporează cultură și este propriu-zis cultură, că, la rândul ei, cultura își poate împlini vocația, funcția modelatoare dacă promovarea ei este de cuprindere, dinamică, ordonată și ordonatoare a spiritului, așa cum însăși este

Obiectivele cursului

Cursul de bibliologie urmărește reconsiderarea viziunii despre funcționalitatea și dinamismul bibliotecii ca spațiu al formării și comunicării în condițiile provocărilor epocii informaționale. Totodată, urmărește modelarea deprinderii studenților de a recurge la bibliotecă, pentru a învăța, având la bază cartea, ca sursă de informare și culturalitate.

Studenții vor fi în măsură să-și formeze o viziune modernă despre raporturile dintre revoluțiile informaționale și geneza unor procese istorice fundamentale.

Competenţe conferite

După parcurgerea acestui curs, studentul va dobândi următoarele competențe generale și specifice:

1. Cunoaştere şi înţelegere (cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice disciplinei)

- identificarea de termeni, relații în cadrul disciplinelor istorice;

- utilizarea corectă a termenilor de specialitate din domeniul istoric;

- definirea / nominalizarea de concepte ce apar pe parcursul activității;

- capacitatea de adaptare la noi situaţii apărute pe parcursul desfășurării activității.

2. Explicare şi interpretare (explicarea şi interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum şi a conţinuturilor teoretice şi practice ale disciplinei):

- problematica generată de feluritele proiecții în legătură cu destinul scrierii, al cărții și al bibliotecii în era infomațională;

- perspectivele fiecărei științe care ține de matca bibliologiei de a-și încorpora cuceririle informaticii;

Preview document

Bibliologie - Pagina 1
Bibliologie - Pagina 2
Bibliologie - Pagina 3
Bibliologie - Pagina 4
Bibliologie - Pagina 5
Bibliologie - Pagina 6
Bibliologie - Pagina 7
Bibliologie - Pagina 8
Bibliologie - Pagina 9
Bibliologie - Pagina 10
Bibliologie - Pagina 11
Bibliologie - Pagina 12
Bibliologie - Pagina 13
Bibliologie - Pagina 14
Bibliologie - Pagina 15
Bibliologie - Pagina 16
Bibliologie - Pagina 17
Bibliologie - Pagina 18
Bibliologie - Pagina 19
Bibliologie - Pagina 20
Bibliologie - Pagina 21
Bibliologie - Pagina 22
Bibliologie - Pagina 23
Bibliologie - Pagina 24
Bibliologie - Pagina 25
Bibliologie - Pagina 26
Bibliologie - Pagina 27
Bibliologie - Pagina 28
Bibliologie - Pagina 29
Bibliologie - Pagina 30
Bibliologie - Pagina 31
Bibliologie - Pagina 32
Bibliologie - Pagina 33
Bibliologie - Pagina 34
Bibliologie - Pagina 35
Bibliologie - Pagina 36
Bibliologie - Pagina 37
Bibliologie - Pagina 38
Bibliologie - Pagina 39
Bibliologie - Pagina 40
Bibliologie - Pagina 41
Bibliologie - Pagina 42
Bibliologie - Pagina 43
Bibliologie - Pagina 44
Bibliologie - Pagina 45
Bibliologie - Pagina 46
Bibliologie - Pagina 47
Bibliologie - Pagina 48
Bibliologie - Pagina 49
Bibliologie - Pagina 50
Bibliologie - Pagina 51
Bibliologie - Pagina 52
Bibliologie - Pagina 53
Bibliologie - Pagina 54
Bibliologie - Pagina 55

Conținut arhivă zip

  • Bibliologie.doc

Alții au mai descărcat și

Cele Doua Capitale in Viziunea Calatorilor Straini

Ca şi în secolele anterioare şi în secolul XIX numărul călătorilor străini a continuat să fie mare, majoritatea fiind burghezi, de profesii...

Trasaturile Culturii Geto-Dacice in Epoca Latene

TRASATURILE CULTURII GETO-DACICE IN EPOCA LATENE INTRODUCERE Fara a putea spera ca vom obtine raspunsuri comparabile prin profunzime si multimea...

Religia in Dacia Romana si Moesia Inferior

RELIGIA IN DACIA ROMANA SI MOESIA INFERIOR. CRESTINISMUL Introducere Propovaduirea crestina a intampinat de la inceput unele piedici si...

Germanofilii - Elita Intelectuala Romaneasca in Anii Primului Razboi Mondial

Cartea „Germanofilii: elita intelectuală româneascã în anii Primului Rãzboi Mondial” a fost scrisă de reputatul istoric Lucian Boia și a apărut la...

Evolutia Economiei Romaniei intre 1918 si 1938

Romania unificata in 1918(Romania Mare) este un stat european mijlociu ,cu o suprafata de 295.049 kmp,o populatie de 18 000 000 de locuitori...

Sfetnicii lui Ștefan Cel Mare

LOGOFEŢII • ION DOBRUL 1457 – 1468 • TOMA 1468 – 1474 • IOAN TĂUTU 1475 – 1510 PRIM-SFETNICII • COZMA ŞANDROVICI 1457 • MANOIL CEL MARE 1458...

Domnia lui Ștefan cel Mare

Capitolul 1 Epocă de maximă afirmare politică a Moldovei medievale din prima parte a domniei lui Ştefan cel Mare După moartea lui Alexandru cel...

Domnia lui Ștefan cel Mare - O Șansă pe care Istoria a Acordat-o Moldovei

La finalul unei emisiuni televizate – este vorba de emisiunea Mari Români - difuzata pe postul national de televiziune, în toamna anului 2006,...

Ai nevoie de altceva?