Dacii si Romanii

Curs
10/10 (2 voturi)
Conține 9 fișiere: docx
Pagini : 15 în total
Cuvinte : 6333
Mărime: 118.73KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Pentru prima dată, cea mai mare parte a spaţiului nord-tracic va fi unită sub ascultarea unui singur basileu, la începutul secolului I îHr. Trogus Pompeius face referire la un suveran pe care nici un alt izvor antic nu-l menţionează: Incrementa dacorum per Rubobostem regem. În această situaţie, istoriografia a considerat că Rubobostem este de fapt o corupere a numelui Burebista, pe care-l regăsim sub forma Burobostem sau Borebista la alţi autori antici. Cel mai important izvor antic care face referire la Burebista este inscripţia în cinstea lui Acornion din Dionysopolis (oraş grecesc de pe ţărmul Pontului). Acest izvor vine să completeze informaţii oferite de Strabo, Jordanes sau Dion Chrysostomos, un trimis al împăratului Traianus care în anii 96-99 vizitează Dacia şi face o amplă descriere a regatului lui Decebal. Inscripţia de la Dionysopolis afirmă că la începutul sec. I îHr., Burebista este cel dintâi şi cel mai mare rege din Tracia, stăpânitor al ţinuturilor de dincolo şi de dincoace de Istru, ceea ce confirmă afirmaţia lui Strabo, care scria că pe fondul instabilităţii politice a Romei se va înregistra creşterea fără precedent a puterii dacice.

Textul inscripţiei de la Dionysopolis rămâne controversat. A fost descoperit abia în sec. XX; nu se ştie anul în care Burebista ajunge pe tron, cea mai mare parte a istoriografiei fiind de acord că anul este 82 îHr., şi pentru că Strabo afirmă că aceste ajunge pe tron în anul în care Sulla devine dictator la Roma. Semnul de întrebare este dat de faptul că în inscripţie se spune că Acornion merge ca sol la Burebista sau la tatăl acestuia în cetatea Argedava. O parte a istoricilor contestă anul 82 îHr, considerând că Burebista ar fi fost prea tânăr să fie basileu, iar Acornion ar fi fost şi el prea tânăr să fie trimis ambasador. Jordanes vorbeşte însă despre Deceneu, care vine la Burebista atunci când Sulla lua puterea la Roma.

Primul centru al dominaţiei politice a lui Burebista este Argedava. Locaţia cetăţii nu este însă cunoscută. Asocierea lui Burebista cu centrul de la Sarmizegetusa este cel puţin pentru prima etapă a domniei greşită, pentru că este greu de crezut că Acornion ar fi cerut ajutorul unui suveran de dincolo de arcul carpatic. În ceea ce priveşte asocierea regelui cu Argedava, s-a încercat identificarea acestei capitale cu situl arheologic de la Popeşti, dar şi cu Vărădia sau Caraş-Severin. Constantin Daicoviciu consideră că Argedava trebuie căutată în zona submontană sau deluroasă a Argeşului şi chiar identificată cu mai vechea capitală a lui Dromichete, rege al ordesenilor, ci nu al odrizilor, după cum susţine Radu Vulpe. Tratatul de istorie a românilor amplasează captitala în munţii Orăştiei, la Costeşti şi ulterior la Sarmizegetusa. Mutarea poate fi acceptată în condiţiile în care Deceneu, cel care vine la Burebista şi cel care moşteneşte tronul ar fi de fapt cel care contribuie în mod decisiv nu doar la mutarea capitalei, ci şi la unificarea teritorială. O capitală la Costeşti sau Sarmizegetusa după anul 70 îHr. este explicabilă strategic, pentru că în această perioadă debutează campaniile romane de cucerire din vest, cere se finalizează cu distrugerea populaţiilor boiilor şi tauriscilor, neamuri celtice ce dominau probabil o parte a câmpiei Transilvaniei şi pustei panonice.

S-a lansat în istoriografie şi ipoteza unei capitale itinerante (chiar după modelul Romei). Dacă ambasada lui Acornion s-a fi petrecut după anul 70 îHr., implicarea regelui cu Gaius Antonius Hybrida din jurul anilor 62-61 îHr. ar corespunde unei construcţii istorice a unui regat getic cu capitala iniţială în Muntenia. Dar este de neînţeles de ce Burebista nu apare şi în alte conflicte cu Roma, precum cel din 74-73 îHr., când Trebonius nu trece Dunărea din cauza codrilor întunecoşi. Totodată, rămâne sub semnul întrebării de ce Burebista întreprinde o campanie militară contra cetăţilor pontice în jurul anului 55 îHr., atunci când coloniile greceşti de la Apollonia până la Olbia intră sub autoritatea regelui get, pentru că aceste colonii erau aliate.

Odată cu realizarea unei stăpâniri de tip imperiu şi cu o primă implicare în Pont, regele devine interesat şi acţionează contra celţilor. Din punct de vedere strategic, acţiunea lui Burebista spre vestul Europei a dus la stoparea presiunii romane la Dunărea de Jos şi în Pont. Caesar - în De bello Gallico - afirmă că presiunea celtică s-a intensificat în Gallia în jurul anului 60 îHr., adică concomitent cu acţiunile lui Burebista din Moravia Superioară.

Acornion este cel care începând cu 55 îHr. poartă titlul de sfătuitor şi apropiat al lui Burebista şi va fi trimis în 48 îHr. la Heraclea Lyncestis, în cartierul general al trupelor lui Pompeius, pentru a negocia şi oferi ajutor militar contra lui Caesar.

Din punct de vedere al sistemului politic al lui Burebista, se poate afirma că între 82-44 îHr., stăpânirea basileului a fost realizată prin mijloace militare, dar şi prin alianţe cu ceilalţi basilei locali, geţi sau daci, ceea ce i-a permis să realizeze şi o serie de reforme. Din cercetarea arheologică şi din sursele antice rezultă o reformă religioasă: începând cu sec. I îHr., din spaţialitatea Daciei dispar mormintele şi necropolele pentru aproximativ două secole. Asocierea acestei reforme cu numele lui Zamolxes este incertă şi greu de dovedit. Zamolxes ca personaj istoric sau divinitate apare pentru prima dată în izvoarele scrise în sec. VI îHr., în timp ce izvoarele de secol II-I îHr. nu fac referiri. Nu există izvoare care să ateste că Zamolxes este zeul tutelar al unui aşa numit panteon dacic. Referirile la divinităţile dacice din sec. I îHr.-I d.Hr. sunt la Bendis (zeiţă similară Dianei), Cavalerul trac (un tip de erou salvator), Cavalerii danubieni, zeul Marte sau Gebeleizis (asimilat zeului pământului).

O a doua reformă este cea monetară. Începând cu Burebista, modelele sau imitaţiile elenistice sunt înlocuite complet cu denarul roman republican. Pe lângă acestea întâlnim monedă romană bătută în Dacia şi pusă în circulaţie peste Dunăre (exemplu tiparele de la Tilişca sau Ocniţa).

A treia reformă este una economică, amintită prima dată de Strabon, care afirmă că geţii au fost obligaţi să-şi taie viile. Un element în plus îl constituie construirea unui număr mare de cetăţi, aducând o tehnică importată din lumea elenistică - Murus dacicus - zidul de tip emplecton.

Sfârşitul domniei lui Burebista corespunde anului 44 îHr., atunci când în urma unei răscoale interne regele a fost asasinat, iar stăpânirea s-a împărţit în 4 sau 5 regate. Pe tronul de la Sarmizegetusa a urmat Deceneu, cel care probabil îi fusese aliat şi mare preot pentru o perioadă. Strabo şi Jordanes menţionează linia dinastică cu Deceneu - Comosicus - Corilo, urmaţi de Diurpaneus - Duras - Decebal.

Preview document

Dacii si Romanii - Pagina 1
Dacii si Romanii - Pagina 2
Dacii si Romanii - Pagina 3
Dacii si Romanii - Pagina 4
Dacii si Romanii - Pagina 5
Dacii si Romanii - Pagina 6
Dacii si Romanii - Pagina 7
Dacii si Romanii - Pagina 8
Dacii si Romanii - Pagina 9
Dacii si Romanii - Pagina 10
Dacii si Romanii - Pagina 11
Dacii si Romanii - Pagina 12
Dacii si Romanii - Pagina 13
Dacii si Romanii - Pagina 14

Conținut arhivă zip

  • Burebista.docx
  • II - Razboaiele daco-romane din 85-89.docx
  • III - Razboaiele daco-romane din 101-102 si 105-106 .docx
  • IV - Provincia Dacia.docx
  • IX - Istoria politica a provinciei Dacia de la Traianus la Marcus Aurelius.docx
  • V - Orasele romane din provincia Dacia.docx
  • VII - Castrele si sistemul defensiv al provinciei Dacia.docx
  • VIII-Armata romana.docx
  • X - Istoria politica a provinciei Dacia de la Marcus Aurelius la Aurelian.docx

Alții au mai descărcat și

Cnezatele și Voievodatete Române în Secolele VIII-XI

LUCRARE DE LICENŢĂ Cnezatele şi Voievodatete române în secolele VIII-XI Introducere În decursul secolelor, unele areale au avut un rol mai...

Manastirea Galata Iasi

Introducere Vizitând de mai multe ori acest lăcaş de cult, am rămas impresionat de arhitectura interioară, de aspectul exterior, fapt care m-a...

Asezarea Statului Romanesc pe Calea Modernismului - Reformele lui Cuza

INTRODUCERE Studierea domniei lui Cuza reprezintă de fapt reconsiderarea unui moment de transformări totale în istoria românilor, istorie aflată...

Formarea Statelor Medievale Românești

FORMAREA STATELOR MEDIEVALE ROMÂNESTI Premisele formarii statelor medievale românesti. Odata cu desavâr¬sirea procesului de formare a poporului...

Asasinatele Legionare

România interbelică nu a fost scutită de această veritabilă plagă a secolului XX, care a fost şi (încă) este atentatul politic. Cele mai multe...

Comunismul - Epoca de Aur

EPOCA DE AUR CAPITOLUL I : ASPECTE GENERALE Comunism , “democrație populară”, “epoca de aur” – există în mintea noastră tot atâtea denumiri...

Recenzie - Mituri Istorice Romanesti Sub Directia lui Lucian Boia

Lucian Boia (1 februarie 1944, Bucuresti), este istoricul roman cel mai cuoscut in occident. Doctor in istorie si profesor titular la Universitatea...

Castelul Corvinilor

In primul rand, pentru ca un monument sa fie inclus pe lista UNESCO, trebuie „ sa fie o opera de arta care sa reflecte genialitatea creativitatii...

Ai nevoie de altceva?