Istoria economiei

Curs
7.5/10 (2 voturi)
Conține 3 fișiere: docx
Pagini : 57 în total
Cuvinte : 21335
Mărime: 189.72KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Cap. 1 Activităţile economice de pe teritoriul Daciei în Perioada Romană

În Perioada Romană, activităţile economice au cunoscut o dezvoltare fără precedent. În urma războaielor dintre anii 101 – 102 şi 105 – 106, dezvolştarea economică a fost influenţată de politica Imperiului Roman, prin care au fost aduse câteva schimbări importante privind metodele de producţie tradiţionale utilizate în agricultură, atât în ceea ce priveşte creşterea animalelor , dar mai ales în cultura plantelor, au fost modernizate metodele utilizate în cadrul meşteşugurilor, s-a dezvoltat comerţul şi, odată cu acesta, s-a intensificat circulaţia monedei.

Principala activitate economică era agricultura. Pamântul se afla în proprietate publică (“ager publicus”), aşa după cum era prevăzut în dreptul roman, iar indivizii aveau dreptul de folosinţă asupra unor suprafeţe de teren, care erau, în general, de dimensiuni mici. Romanii au introdus noi metode de producţie şi unelte mai performante, ceea ce a condus la creşterea eficienţei, a productivităţii muncii şi a cantităţilor de produse obţinute. Principalele activităţi agricole erau cultivarea cerealelor, viticultura şi pomicultura, iar creşterea vitelor şi a cailor. Cele mai apreciate produse româneşti în acea perioadă, atât pe teritoriul propriu, cât şi în exterior, erau: vinul, ceara şi mierea.

În perioada romană s-au dezvoltat semnificativ şi activitaţile de prelucrare a metalelor, în primul rând a fierului, folosit pentru producţia de unelte, în special unelte agricole. De asemenea, s-au înregistrat progrese deosebite şi în extragerea şi prelucrarea aurului şi argintului, folosite în principal pentru producţia de bijuterii şi a cuprului. S-au dezvoltat în mod deosebit activităţile de prelucrare a ceramicii, pentru confecţionarea de vase, ţigle, cărămizi, teracote. Mai trebuie menţionate şi activităţile de prelucrare a pieilor de animale, producţia de sare şi de produse textile.

Ca urmare a creşterii producţiei agricole şi meşteşugăreşti, s-a dezvoltat şi comerţul interior şi exterior, favorizat de construirea a noi drumuri, care au facilitat accesul la noi pieţe de desfacere. La export predominau cerealele, vitele, aurul, argintul, iar la import fructele, mirodeniile şi obiectele de arta.

Dezvoltarea comerţului a impus intensificarea circulaţiei monetare. În general, pe teritoriul Daciei circulau monede romane şi greceşti şi într-o mai mică masură monede autohtone.

Cap. 2 Activităţile economice din provinciile româneşti în Perioada Feudală

În această perioadă, se poate aprecia faptul că activităţile economice au cunoscut o dezvoltare relativ lentă, s-au intensificat schimburile de mărfuri, însă producţia a crescut, în principal, pe cale extensivă. Spre sfârşitul perioadei feudale, cele şapte războaie turco-ruso-austriece din secolul XVIII şi începutul secolului XIX, de pe teritoriul Ţării Româneşti şi Moldovei, au afectat grav activitatea economică provocând numeroase pierderi umane şi materiale. Pe de altă parte, Imperiul Otoman a impus anumite restricţii privind produsele exportate (mai ales pentru grâu) de către Ţara Românească şi Moldova, a favorizat intrarea pe teritoriile româneşti a unor monede străine cu putere de cumpărare scăzută şi a fixat cursurile monetare la un nivel nefavorabil provinciilor româneşti.

2.1. Agricultura

Cea mai importantă activitate economică era agricultura, în toate provinciile româneşti, având anumite particularităţi în funcţie de tipul solului şi de dimensiunea suprafeţelor care puteau fi cultivate, acestea fiind de dimensiuni relativ reduse faţă de potenţialul efectiv existent. Suprafeţele cultivate au rămas de dimensiuni relativ mici în principal din cauza deselor invazii otomane, a numeroaselor calamităţi naturale (ploi, secete) şi a instabilităţii politice şi legislative. Uneltele erau în general înapoiate şi exista un deficit acut de lucrători, în special dintre cei calificaţi. Au continuat sa predomine culturile de cereale, în condiţiile în care Imperiul Otoman a urmărit reducerea suprafeţelor cultivate cu grâu şi extinderea celor cultivate cu porumb. În continuare, produsele agricole cele mai apreciate şi în străinătate erau vinul, ceara şi mierea.

În cadrul activităţilor de creştere a animalelor, au continuat să predomine creşterea vitelor şi a cailor, care beneficiau de suprafeţe întinse ocupate de păşuni şi fâneţe, vitele fiind exportate în continuare în cantităţi relativ mari.

În Ţara Românească şi Moldova, proprietatea funciară era împărţită între marii proprietari reprezentaţi de boieri şi micii proprietari, ţăranii liberi, care deţineau, în general, suprafeţe de sub 5 ha, majoritatea nedepăşind 2 ha. Marea proprietate funciară, aflată în creştere, era “limitată” deoarece boierii erau obligaţi să cedeze ţăranilor dreptul de folosinţă asupra unor suprafeţe de teren în schimbul unor obligaţii în produse şi în muncă. S-a dezvoltat în paralele fenomenul de arendăşie feudală, în principal în Ţara Românească. Arendăşia nu a favorizat dezvoltarea agriculturii deoarece persoanele care luau pământurile în arendă urmăreau, de fapt, obţinerea unor privilegii feudale, erau prost plătite, nefiind interesate de dezvoltarea activităţii şi nici de posibilitatea de a investi o parte din veniturile obţinute pentru dezvoltarea producţiei. În Moldova, fenomenul s-a produs la o scară mult mai redusă deoarece majoritatea proprietarilor funciari se ocupau personal de cultivarea pământurilor aflate în proprietatea lor.

Pe teritoriul Transilvaniei erau cultivate doar jumătate din suprafeţele disponibile celelalte fiind ocupate de păşuni şi fâneţe. Majoritatea suprafeţelor de teren arabil erau ocupate de cereale. Dezvoltarea agriculturii a fost întârziată de faptul că Curtea de la Viena urmărea să obţină din Transilvania produse agricole în condiţii avantajoase, aplicând anumite restricţii la exportul produselor agricole ale Transilvaniei către alte ţări. Pe de altă parte, dezvoltarea agriculturii a fost favorizată de creşterea preţurilor produselor agricole pe pieţele europene şi de faptul că nobilii au încercat relativ timpuriu să introducă pe terenurile lor unelte mai performante, metode mai eficiente de producţie, nu numai în cultivarea cerealelor, dar şi în viticultură, pomicultură şi cultivarea plantelor industriale, să îmbunătăţească modalităţile de creştere a animalelor.

Bibliografie

1. Alexandrescu I., „Economia României în primii ani postbelici 1945 - 1947”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986

2. Axenciuc V., „Evoluţia economică a României. Cercetări statistico – istorice 1859 - 1947”, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1992

3. Bari I., „Economie mondială”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1998

4. Constantinescu N.N., „Dileme ale tranziţiei la economia de piaţă”, Editura Economică, Bucureşti, 1992

5. Constantinescu N.N., „Istoria economică a României”, Editura Economică, Bucureşti, 1997

6. Dăianu D., „Transformarea ca proces real”, Editura IRLI, Bucureşti, 1997

7. Kiriţescu C., „Moneda. Mică enciclopedie”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982

8. Marin G. (coordonator), „Economia mondială”, Editura Independenţa Economică, Brăila, 1996

9. Mureşan M., Mureşan D., „Istoria economiei”, Editura Economică, Bucureşti, 2003

10. Opriţescu M., „Economia în Principatele Române 1829 - 1866”, Editura Economică, Bucureşti, 2001

11. Puia I., „Permanenţe economice româneşti”, Editura PACO, Bucureşti, 1992

12. Sută – Selejan S., „Doctrine economice”, Editura Eficient, Bucureşti, 1996

13. Toffler A., „Al treilea val”, Editura Politică, Bucureşti, 1983

14. Zane G., „Industria în România în a doua jumătate a secolului al XIX-lea”, Editura Academiei, Bucureşti, 1970

Preview document

Istoria economiei - Pagina 1
Istoria economiei - Pagina 2
Istoria economiei - Pagina 3
Istoria economiei - Pagina 4
Istoria economiei - Pagina 5
Istoria economiei - Pagina 6
Istoria economiei - Pagina 7
Istoria economiei - Pagina 8
Istoria economiei - Pagina 9
Istoria economiei - Pagina 10
Istoria economiei - Pagina 11
Istoria economiei - Pagina 12
Istoria economiei - Pagina 13
Istoria economiei - Pagina 14
Istoria economiei - Pagina 15
Istoria economiei - Pagina 16
Istoria economiei - Pagina 17
Istoria economiei - Pagina 18
Istoria economiei - Pagina 19
Istoria economiei - Pagina 20
Istoria economiei - Pagina 21
Istoria economiei - Pagina 22
Istoria economiei - Pagina 23
Istoria economiei - Pagina 24
Istoria economiei - Pagina 25
Istoria economiei - Pagina 26
Istoria economiei - Pagina 27
Istoria economiei - Pagina 28
Istoria economiei - Pagina 29
Istoria economiei - Pagina 30
Istoria economiei - Pagina 31
Istoria economiei - Pagina 32
Istoria economiei - Pagina 33
Istoria economiei - Pagina 34
Istoria economiei - Pagina 35
Istoria economiei - Pagina 36
Istoria economiei - Pagina 37
Istoria economiei - Pagina 38
Istoria economiei - Pagina 39
Istoria economiei - Pagina 40
Istoria economiei - Pagina 41
Istoria economiei - Pagina 42
Istoria economiei - Pagina 43
Istoria economiei - Pagina 44
Istoria economiei - Pagina 45
Istoria economiei - Pagina 46
Istoria economiei - Pagina 47
Istoria economiei - Pagina 48
Istoria economiei - Pagina 49
Istoria economiei - Pagina 50
Istoria economiei - Pagina 51
Istoria economiei - Pagina 52
Istoria economiei - Pagina 53
Istoria economiei - Pagina 54
Istoria economiei - Pagina 55
Istoria economiei - Pagina 56
Istoria economiei - Pagina 57

Conținut arhivă zip

  • suport curs Istoria Economiei - partea 1.docx
  • suport curs Istoria Economiei - partea 2.docx
  • suport curs Istoria Economiei - partea 3.docx

Alții au mai descărcat și

Învățământul public în Moldova între anii 1832-1847

Introducere Lucrarea de faţă este o încercare de realizare a unui studiu referitor la situaţia învăţământului public din Moldova, în perioada...

Situația Țărilor Române în Prima Jumătate a Secolului al XIX-lea

Capitolul I Situaţia Ţărilor Române în prima jumătate a secolului al XIX-lea (Lupta pentru supravieţuire) În secolul al XVI-lea, evoluţia spre...

Boierii cantacuzini

Introducere Ramura familiei Cantacuzino din Moldova a rămas în istoria acestei provincii nu doar prin acţiunile politice ale membrilor săi ci şi...

Regulamentul organic în principatele române

1. Introducere Zona centrală a Europei ca și Balcanii au fost cauza lungilor lupte pentru stăpânire între marile puteri ale vremurilor, fie că era...

Sărăcia în Spațiul Românesc

Săracii din Ţările Române la începuturile timpurilor moderne. În lumea românească sărăcia este endemică şi aproape voluntar asumată. Răspândită în...

Economia Românească în Epoca Modernă

În istoria românilor epoca modernă debutează cu revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu din 1821 şi se încheie odată cu făurirea statului naţional...

Domniile Regulamentare în Principatele Române

Înaintea Revoluţiei din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu, marile puteri îngrijorate de posibilitatea unei intervenţii unilaterale a Imperiului...

Organizarea și Funcționarea Armatei 1821 - 1849

Mişcarea de emancipare a românilor înregistrează dupa 1829 un proces de intensificare. Se nasc programe de luptă proprii, influenţate de gândirea...

Te-ar putea interesa și

Evoluția sistemului bănesc al leului - 1867-1947

Sistemul monetar internaţional se bazează pe reguli care provin în mod direct din practicile comerciale impuse de către state.Aceste reguli trebuie...

Economia de Război în 1914-1918

Primul război mondial a început la 28 iulie 1914 in urma atacarii Serbiei de către Austro-Ungaria, fiind rezultatul accentuarii contradicţiilor...

Evoluția economică a agriculturii românești în perioada interbelică

I. Introducere Evolutia economica a României în perioada interbelica a fost puternic influentata atât de situatia economica si politica...

Istoria economică

ISTORIE ECONOMICA ISTORIA ECONOMICA A. Definiţie şi noţiuni: Istoria economică reprezintă studiul concret al unor evenimente, fapte şi fenomene...

Dezvoltarea Economiei în Perioada 1877-1918

1. DEZVOLTAREA ECONOMIEI ÎN PERIOADA 1877-1918 1.1 Evoluţia agriculturii Problema agrară şi agricultura au constituit factorul cheie al evoluţiei...

Aparate de aer condiționat

1. Introducere Calitatea este o noţiune cu o foarte largă utilizare, ceea ce face extrem de dificilă definirea ei din punct de vedere ştiinţific....

Istoria Economiei Europene

1. Aspecte integrate privind periodizarea istoriei economiei europene in context universal Problema periodizării istoriei economice universale...

Istoria Economiei Ungariei

Istoria economiei Ungariei Istoria economiei ungare dupa domnia dinastiei Arpad timp de trei secole a parcurs o lunga dezvoltare si schimbare....

Ai nevoie de altceva?