Istoria veche a României

Culturile Neoliticului

Neoliticul timpuriu (6.500-4.800) este reprezentat de doua culturi .

Cultura Gura Baciului (langa Cluj-Napoca)- a fost adusa de primii migratori veniti din nordul Peninsului Balcanice. Uneltele sunt din silex cioplit, din piatra slefuita( mai ales topoare mici), corn si os, iar in domeniul ceramicii se remarca cea fina, pictata cu alb pe fond rosu. La Gura Baciului s-au descoperit si capete umane cioplite sumar.

Cultura Star evo(in Serbia)-Cris(dupa rau) apartine celui de-al doilea val de migratori dinspre sud, iar aria ei de raspandire include zona din nordul Greciei, aproape intreaga Peninsula Balcanica(fara regiunea vestica a Romaniei si ajunge pana in vest-sud-vestul Ucrainei). Asezarile sunt de scurta durata , ceramica este decorata prin incizie si pictura cu alb sau rosu si negru , iar plastica este reprezentata de statuete antropo-zoomorfe.

Neoliticul dezvoltat (4.800-3.500 I.H) apar topoarele perforate si de tip calapod, unelte de os si corn( mai ales sapaligi) si primele piese din cupru ( unelte mici, piese de podoaba).

Cultura Vin a-Turdas, de origine sudica , raspandita in nord-vestul Bulgariei, Serbia si sud-estul Ungariei, sud-vestul Olteniei, Banat si Transilvania, are asezari de durata si unelte din piatra , os , corn si topoare masive de cupru.

Cultura Tisa ( in nord-vestul Ungariei si vestul Romaiei) are si securi-ciocane din cupru si vase cu patru muchii. Cultura ceramicii liniare ,raspandita inclusiv in Transilvania , Moldova,Muntenia, are ceramica cu linii incizate.

In nord-vest este cunoscut grupul cultural Ciumesti, iar in centrul Transilvaniei grupul Lumea noua(Alba Iulia).

Eneoliticul ( 3.500-2.700 I.H.) se caracterizeaza prin inmultirea uneltelor de cupru turnate in tipare mono, bivalve, folosirea cuptoarelor cu reverberatie pentru arderea ceramicii si cresterea numarului asezarilor intarite.

Cultura Petresti(langa Sebes, Alba) , in centrul si partial vestul Transilvaniei, are si locuinte cu platforma sau pe piloni, iar in ceramica se detaseaza vasele mono, bi si policrome(multicolore).

Cultura Romanesti, raspandita in Transilvania, Crisana, Banat, estul Ungariei si sud-estul Slovaciei, se remarca prin topoare si alte unelte de cupru.

Cultura Gornesti are cam aceeasi arie de raspandire , si uneltele de cupru si podoabe de aur .

Tuturor culturilor neolitice le este caracteristic ritul inhumatiei si mormintele cu inventar bogat , gasite in cuprinsul asezarilor sau grupate in cimitire.

Epipaleoliticul (Mezoliticul)

La inceputul holocenului , cand se inscriu epipaleoliticul si mezoliticul (18.000- mijlocul mileniului VII), clima s-a incalzit treptat si vanatul mare s-a retras spre nord. O parte dintre comunitati la urmat, dar cele ramase s-au adaptat la vanatul mai mic capturat numai prin haituiala, s-au impartit in grupuri mai mici si au folosit intens arcul si sageata.

Populatia de pe teritoriul Romaniei poate fi impartita sub aspectul culturii material intr-un grup local, gravettian tarziu, care continua paleoliticul tarziu si altele patrunse din alte parti. Primul grup este reprezentat de asezarile gravettiene tarzii din Moldova si de marile ateliere de prelucrare a silexului din Banat si Muntenia.

Grupurile patrunse pe teritoriul Romaniei sunt relative numeroase . Vanatorii swinderieni(cartiei al Varsoviei) au venit dinspre nord in Carpatii Orientali, urmand vanatul care se retragea spre culmile alpine. Uneltele si armele constau din razuitoare , lame, varfuri de sageti.

Uneltele sunt microlite din piatra si sageti , harpoane(sageata) din os.

Cultura Schela Cladovei , datata in mileniile VIII-VI, are aria de raspandire tot pe Dunare. Ea se caracterizeaza prin putinele unelte de piatra si unelte de os (strapungatoare, pumnale, toporase ,,sapaligi” , cele din urma utilizate pentru cules , nu pentru cultivarea pamantului).

Animalele vanate pentru hrana in epipaleolitic-mezolitic au fost bovinele mari, calul, mistretul, cerbul, iar purtatorii culturii Schela Cladovei erau mari consumatori de peste si scoici.

Manifestarile de arta ale culturii Schela Cladovei : colti perforate de animale, placi de os cu decor incizat si resturi de coliere din scoici. Picturile rupestre de la Gaura Chinder dateaza din mai multe epoci , nu numai din mezolitic.

Resturile asteologice s-au descoperit in aria culturii Schela Cladovei ( in morminte cu schelete chircite (ghemuite) sau intinse, uneori presarate cu ocru rosu).

Pe Plan Social se admite fenomenul unirii gintilor in triburi, iar pe Plan Religios presararea defunctilor cu ocru rosu , denota evolutia credintei religioase , constientizarea diferentei intre viata si moarte.