Cuprins
- I. De la geneza etnica la geneza statala 1
- I. 1. Civilizatia si istoria daco-getilor 1
- Procesul de indo-europenizare; etnogeneza tracilor 1
- Geneza civilizatiei geto-dace 1
- Limba daco-getilor 3
- Religia daco-getilor 3
- Contacte cu alte popoare 3
- Izvoarele scrise despre daco-geti 4
- Statul dac (sec I i. Hr.-sec I d. Hr.) 4
- I. 2. Trasaturile civilizatiei in Dacia 6
- Provincia Dacia 6
- Elemente ale civilizatiei romane in Dacia 7
- I. 3. Etnogeneza romaneasca: semnificatia sintezei 7
- Etnogeneza romaneasca procesul de formare a poporului roman 7
- Romanizarea si etapele romanizarii 8
- Factorii romanizarii 8
- Continuitatea daco-romana dupa retragerea aureliana 9
- Autohtoni si migratori 10
- Formarea poporului roman si a limbii romane; componenetele limbii romane 11
- I. 4. Constituirea statelor medievale Transilvania, Tara Romaneasca (Ungro-Vlahia), Moldova, Dobrogea 12
- Societatea romaneasca in sec IX-XIII 12
- Structuri politice romanesti din sec IX-XIII 13
- Formarea Voievodatului Transilvaniei 16
- Formarea Statului medieval Tara Romaneasca (Ungro-Vlahia) 17
- Intemeierea Statului medieval Moldova 18
- Formarea Dobrogei 18
- II. Civilizatia romaneasca in context european 19
- II. 1. Biserica si Domnia 19
- II. 2. Politica externa a voievozilor romani 22
- 1. Mircea cel Batran (1386-1418) Tara Romaneasca 22
- 2. Alexandru cel Bun (1400-1432) Moldova 22
- 3. Iancu de Hunedoara Transilvania 23
- 4. Vlad Tepes (1456-1462;1476) Tara Romaneasca 24
- 5. Stefan cel Mare (1457-1504) Moldova 24
- 6. Mihai Viteazul (1593-1601) Tara Romaneasca 25
- Unirea Principatelor 25
- II. 3.Politica si diplomatie in sec XVII 26
- Regimul fanariot in Tara Romaneasca si Moldova 30
- III. Premisele constituirii Romaniei moderne 30
- III. 1. Relatiile statelor romanesti cu Marile Puteri. Criza orientala 30
- Regulamentele organice 33
- III. 2.Constiinta nationala si emanciparea politica 34
- Revolutia de la 1821 35
- Revolutia din 1848-1849 37
- IV. Crearea institutiilor moderne 40
- IV. 1. Constituirea si consolidarea statului roman modern (1859-1881) 40
- Unirea Principatelor Romane 40
- Dubla alegere a lui Cuza 40
- Domnia si reformele lui Cuza (1859-1866) 41
- Printul strain. Constitutia din 1866 43
- Principalele institutii ale statului modern roman 44
- Cucerirea independentei de stat a Romaniei 45
- Romanii din afara granitelor 47
- V. Unitate si diversitate in Romania Mare 49
- V. 1. Primul Razboi Mondial (1914-1918) 49
- Campania din 1916 49
- Campania din 1917 50
- V. 2. Constituirea Romaniei Mari 50
- Conferinta de pace de la Paris Versailles 52
- V. 3. Unificarea politica si administrativa 53
- Constitutia din 1932 prevederi 54
- VI. Stat, societate si cultura 54
- VI. 1. Structuri economice si sociale 54
- VI. 2. Regimul politic in Romania intre 1918-1938 56
- Partidele politice 56
- Activitatea parlamentara si guvernamentala 57
- VI. 3. Sfarsitul regimului parlamentar. Pierderile teritoriale din 1940 58
- VI. 4. Romania in al II-lea Razboi mondial 58
- I. Perioada 6 septembrie 1940 23 august 1944 59
- II. Perioada 23 august 1944 30 decembrie 1947 59
- VII. Economia si societatea in perioada comunista 61
- VII. 1. Contradictiile industrializarii 61
- VII. 2. Colectivizarea si impactul ei asupra statului romanesc 61
- VIII. Dominatia ideologica si represiunea politica 62
- VIII. 1. Regimul politic, monopolul ideologic si productia culturala 62
- 1. Regimul lui Gh. Gheorghiu Dej (1948-1965) 62
- 2. Regimul National Comunist (Nicolae Ceausescu 1965-1989) 63
- VIII. 2. Securitatea si presiunea politica 65
- VIII. 3. Forme de rezistenta anticomunista 66
- IX. Statul si societatea civila dupa 1989 67
- IX. 1. Institutiile statului de drept 67
- Decembrie 1989. Context si consecinte 67
- Revenirea la democratie 67
Extras din curs
I. DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA
I. 1. Civilizatia si istoria daco-getilor
Procesul de indo-europenizare; etnogeneza tracilor
In perioada de trecere spre epoca bronzului (2700/2500 2000/1900 i. Hr. ) a avut loc procesul de indo-europenizare a spatiului carpato-danubiano-pontic prin patrunderea, din steeple nord-pontice, a unor valuri successive de comunitati de pastori indo-europeni, purtatori ai civilizatiei kurganelor
. Patrunderea acestor triburi de pastori a determinat multiple transformari de ordin cultural, social, etnic. Indo-europenii si-au impus cultura materiala si spirituala si i-au asimilat pe autohtoni.
Infloritoarele culturi ale autohtonilor au fost distruse. Vechile culturi eneolitice (Petresti, Gumelnita, Cucuteni, Vadastra) cu ceramica pictata au disparut. In locul lor au aparut culturi noi (Foltesti, Cernavoda III, Cotofeni) cu:
- ceramica grosolana, decorata cu motive incizate;
- morminte tumulare, de inhumatie cu schelete presarate cu ocru
Locul gintilor matrilineare a fost luat de o organizare patriarhala, ierarhica a societatii.
Locuitorii au inceput sa vorbeasca o limba indo-europeana.
In epoca bronzului (2000/1900 1200/1950 i. Hr.) din populatia indo-europeana raspandita in S-E Europei, dupa un indelungat proces de diferentiere, au luat nastere popoarele atestate de izoarele scrise antice: grecii, ilirii, tracii.
Tracii au creat la noi civilizatia bronzului, ei sunt cei mai indepartati stramosi directi ai poporului nostru, raspanditi in Peninsula Balcanica si la nord de Dunare.
Geneza civilizatiei geto-dace
In timpul primei varste a fierului (1200/1150 450/400 i. Hr.) a avut loc diviziunea tracilor in doua ramuri:
- tracii propriu-zisi (ramura sudica) si,
- daco-getii (ramura nordica)
Din marele neam tracic s-au diferentiat daco-getii, ca ramura nordica a tracilor, in spatiul carpato-danubiano-pontic, deci ei sunt autohtoni in acest spatiu.
Daco-getii au fost creatorii si purtatorii culturii hallstattiene in spatiul carpato-danubiano-pontic dupa cum dovedesc vestigiile ansamblului cultural Basarabi descoperite pe intreg teritoriu carpato-dunarean.
Aparitia proprietatii private a determinat diferentierea sociala dupa avere care a condos la stratificarea societatii si aparitia claselor sociale:
- tarabostes (pileati) aristrocratia militara si sacerdotala;
- comati producatorii liberi, marea masa a populatiei (agricultori, mestesugari)
Daco-getii traiau organizati in triburi si uniuni de triburi conduse de sefi militari (regi).
Triburi daco-getice:
- apulli zona Alba Iulia
- burii malul Oltului
- carpii Moldova Centrala
- costobocii nordul Moldovdei si Maramures
- crobyzii si tryzii Dobrogea
Triburile stapaneau un teritoriu cu o asezare mare, fortificata (dava), adevarat centru administrativ:
- Argedava (Dobrogea)
- Buridava (jud. Valcea)
- Piroboridava (jud. Galati)
- Tamasidava (jud. Bacau)
- Sucidava (jud. Olt)
- Cotnari
- Stancesti (jud. Botosani)
- Batca Doamnei (jud. Neamt)
- Cetateni (jud. Arges)
- Sarmisegetusa (Muntii Orastiei) centru politic inconjurat de un system de fortificatii alcatuit din cetatile:
- Costesti
- Blidaru
- Piatra Rosie
- Banita
- Capalna
- Tilisca
Cetatile intarite si mormintele priciare descoperite atesta existenta, in sec. al IV-lea i. Hr., a unor formatiuni politice in sudul Olteniei, nordul Dobrogei, nordul Moldovei.
Dovezile arheologice, la care se adauga maruriile izvoarelor narrative, atesta existenta unor puternice uniuni de triburi conduse de basilei (regi) si in secolele urmatoare:
- sec. al IV-lea i. Hr. uniunea de triburi condusa de rex Histrianorum din Dobrogea care se opunea scitilor;
- 335 i. Hr. uniunea de triburi din nordul Dunarii infranta de Alexandru Macedon;
- 300 i. Hr. Si 292 i. Hr. confruntarile dintre uniunea de triburi din centrul Munteniei conduda de Dromichaites, cu resedinta la Helis si Lisimah, care este luat prizonier;
- sec. al III-lea i. Hr. mentionarea intr-o inscriptie de la Histria a uniunii de triburi din sudul Moldovei condusa de Zalmogedikos;
Preview document
Conținut arhivă zip
- Istorie.doc
Alții au mai descărcat și
În literatura de specialitate, istoria Primului Război Mondial, privită sub aspectul aprecierii responsabilităţilor, a luptelor diplomatice şi...
Introducere Perspectivele deschise de cercetarea interdisciplinară au făcut posibile noi investigaţii ale istoricului în demersul său pentru a...
Introducere Lucrarea de faţă este consacrată evoluţiei culturale din spaţiul dobrogean anterior înfiinţării provinciei Moesia, deci a instalării...
INTRODUCERE Dunărea a reprezentat un factor geografic foarte important în istoria Imperiului Roman, dar şi a Daciei. Fluviul a fost considerat...
FORMAREA STATELOR MEDIEVALE ROMÂNESTI Premisele formarii statelor medievale românesti. Odata cu desavâr¬sirea procesului de formare a poporului...
1. Civilizatia tracica pe teritoriul Daciei In ultimele doua milenii ale erei precrestine,viata sociabila si spirituala a locuitorilor spatiului...
Portretul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza Tatăl viitorului domn, Ioan Cuza, provenea dintr-o veche familie de boieri mici şi mijlocii din...
I . SCURTĂ PREZENTARE Nu putem vorbi despre Imperiul Roman , fără a avea in vedere caracterul puternic militar, pe care l-a avut această...
Te-ar putea interesa și
INTRODUCERE - ASPECTE METODOLOGICE Lucrarea reprezintă un studiu de istorie locală privind evoluția orașului Călărași, de la prima atestare...
ARGUMENT Dacă politica unei ţări este axată pe o dezvoltare durabilă, atunci reformele şcolare apar ca o necesitate. Şi dacă stăm să gândim logic,...
INTRODUCERE "Semeni fapte bune și culegi deprinderi, semeni deprinderi și culegi un caracter, semeni un caracter și culegi un om." (Proverb...
Introducere Lucrarea de faţă este consacrată evoluţiei culturale din spaţiul dobrogean anterior înfiinţării provinciei Moesia, deci a instalării...
INTRODUCERE Apărut în ultimii ani ai secolului al XVIII-lea și afirmîndu-se din plin în prima jumătate a secolului al XIX-lea, romantismul aduce...
Introducere Progresul și bunăstarea unei țări depinde în mare parte de calitățile și comportamentul cetățenilor săi. Maxima ,,Omul sfințește...
1. Introducere “Un om înțelept ar trebui să aibă bani în cap, dar nu în inimă.” (Jonathan Swift) În societatea actuala, puțini mai sunt cei care...
INTRODUCERE Aflată într-o zonă ce abundă de mărturii ale ortodoxiei românești medievale, Biserica „Sfântul Nicolae” din Rădăuți este, oarecum, în...