Războiul pentru Întregirea Națională

În 1878 ca urmare a tratatelor de pace de la San Stefano şi Berlin. România a obţinut recunoaşterea internaţională a independenţtei, de aceea în 1881 România s-a proclamat regat. Principele Carol devenind rege. În 1883 regele Carol semnează în secret un tratat de alianţă cu puterile centrale din care mai făceau parte Germania, Austroungaria şi Italia. În yona balcanilor au avut loc 1912-1913 două răyboaie balcanice. Au luptat împotriva Turciei obţinându-se independenţa Bulgariei şi a Muntenegrului. În cel de al II-lea răyboi Balcanic, Serbia împreună cu Grecia şi Turcia au luptat împotriva Bulgariei ce ocupase un teritoriu mult mai mare încălcând pretenşile teritoriale legitime ale celorlalte state.

Înfrângerea Bulgariei a survenit în urma intervenţiei României la Sud de Dunăre. Tratatul de pace se va încheia la Bucureşti iar România obţine cadrilateral; cele două judeţe din sudul Dobrogei. Bulgaria fiind aliat tradiţional al Austro-Ungariei, participarea României la războiul Balcanic a dus la o distanţare a României de puterile centrale, distanţare ce s+a accentuat pe fundul nedreptăţii suferite de România din Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş şi Bucovina. În aceste condiţii România se va îndepărta de puterile centrale şi se va apropia de celălalt bloc politico-militar numit Antanda şi format din Anglia, Franţa şi Rusia. La 28 iunie 1914 arhiducele Frantz-Ferdinand, prinţul moştenitor al imperiului Austro-ungar. A fost asasinat la Sarajevo de către un patriot Sârb.

Germania a declarat război Rusiei iar Anglia şi Franţa au declarat război Germaniei si Austro-Ungariei astfel începe primul război mondial. În august 1914 la Sinaia are loc un consiliu de coroană prin care România şi-a declarat neutralitatea. O lună mai târziu regele Carol I s-a stins din viaţă, tronul fiind ocupat de nepotul său Ferdinand I Întregitorul.

Neutralitatea a durat doi ani timp în care fiecare dintre cele două tabere a încercat să atragă România de partea sa. Germania se baza pe rudenia dintre împăratul german şi regele României şi promitea întreaga Basarabie ce urma să revină României Antanda prin pacea Franţei promitea Bucovina şi întreaga Transilvanie până la Tisa. În 1916 în urma măcelului de la Verdun Franţa a acordat României un ultimatum cerându-i sa intre în război.

În octombrie 1916 Germania a străpuns defileul Jiuşui după multe nereuşite. În luptă a murit generalul Ion Dragalina. Armata română începe retragerea de pe Dunăre şi dă două bătălii importante la podul Jiu şi Stouneşti la trecerea Oltului.

România intră într-un simplu proces de resurcitare şi organizare din patru armate rămân două. Şeful marelui stat major este Constatin Prezan, totodată aliaţii trimit în România o comisie comandată de generalul Berthlo, comisie ce

A început instruirea soldaţilor României şi a adus în ţară tehnică modernă de luptă.

În 28 noiembrie 1918 se incheie primu război mondial cu o zi înainte România declarase din nou război Germaniei.

Partidele politice in România interbelică

Sistemul partidelor politice din România interbelică a suferit modificări importante: a dispărut partidul conservator ca urmare a votului universal, au apărut însă noi partide cum au fost partidul naţional şi partidul ţărănesc extrem de puternice, au apărut şi partide extremiste. Au existat şi partide ale minorităţilor etnice: cele mai importante partide politice din perioada interbelică:

-PNL a fost cel mai puternic partid din perioada interbelică şi cel mai vechi. Liderul său a fost I.C.Brătianu, un alt lider important a fost I.G.Duca, tot din familia Brătianu făcea parte şi marele istoric liberal Dimitrie Brătianu. Liberalii au avut şi cele mai numeroase guverne în perioada interbelică.

-PNŢ fondat în 1926 prin unirea partidului naţional din Transilvania cu partidul ţărănesc condus de Ion Mihalache, liderii acestui partid au fost Iuliu Maniu, Al Vaida Voievod şi Ion Mihalache.

-Liga Poporului a fost fondat în 1918 şi conds de mareşalul Al. Averescu

-PSD fondat în 1926 a fost condus de Constantin Titel Petrescu.

Au existat şi partide extremiste:

-PCR fondat în 1921 era un partid extremă stângă, prin ruperea unei aripi radiacale din partidul Socialist Democrat Român, în 1924 este scos în afara legii pentru activităţile sale ce vizau destrămarea Statului Naţional Unitar Român. Pâmă âîn 1944 a activat în ilegalitate. Până în 1946 toţi secretarii generali ai acestui partid au fost de altă etnie decât cea română.