Serviciile de informații după 1990

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT)

Legea nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a intrat în vigoare la data de 11 august 2002. Prin art. 14 al acestei Legi a fost abrogată expres Legea nr. 39/1990 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Cel puţin trei motive au determinat adoptarea acestui act normativ, şi anume: (1) nevoia compatibilizării chestiunilor referitoare la locul şi rolul CSAT în cadrul sistemului autorităţilor şi instituţiilor publice ale statului cu prevederile Constituţiei şi ale altor acte normative adoptate după intrarea în vigoare a acesteia, precum şi cu noul context geopolitic în care se află România; (2) necesitatea concentrării şi sistematizării, într-un singur act normativ, a atribuţiilor CSAT, care, în marea lor majoritate, erau pulverizate în numeroase acte normative din domeniul apărării şi siguranţei naţionale; (3) nevoia perfecţionării şi completării cadrului organizatoric legal necesar funcţionării optime a CSAT.

Articolul 1 din Lege prevede că CSAT este autoritatea administrativă autonomă (s.n.) investită potrivit Constituţiei, cu organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea şi siguranţa naţională (s.n.). Textul citat are o dublă semnificaţie: pe de o parte, stabileşte natura juridică şi locul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării în ansamblul autorităţilor şi instituţiilor publice din România, iar pe de altă parte, prevede rolul acestuia.

Activitatea CSAT este supusă controlului autorităţilor sau instituţiilor publice specializate. Spre exemplu, sub aspectul modului de cheltuire a banilor publici, care îi sunt puşi la dispoziţie, va fi supus controlului exercitat de către Curtea de Conturi, iar în ceea ce priveşte respectarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor va fi controlat de către avocatul Poporului .

Preşedintele României îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Primul ministru al Guvernului României îndeplineşte funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării sunt: ministrul apărării naţionale, ministrul administraţiei şi internelor, ministrul afacerilor externe, ministrul justiţiei, ministrul industriei şi resurselor, ministrul finanţelor publice, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, şeful Statului Major General şi consilierul prezidenţial pentru securitatea naţională.

Secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării este numit de Preşedintele României şi are rang de consilier de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale.

La şedinţele CSAT mai pot fi invitaţi: preşedinţii celor două camere ale Parlamentului; guvernatorul Băncii Naţionale, şefii celorlalte servicii şi structuri informative departamentale.

Din această compoziţie a CSAT rezultă că pe lângă organele (instituţiile) explicit cu sarcini în domeniul realizării siguranţei naţionale, revin în mod implicit unele atribuţii şi altor instituţii în calitatea pe care conducătorii acestora o au ca membri ai CSAT.

Coordonarea activităţii instituţiilor cu atribuţii în acest domeniu se realizează prin: analiza sau, după caz, aprobarea strategiilor, actelor normative emise de Guvern referitoare la acestea, a structurii şi regulamentelor de funcţionare, programelor de înzestrare şi asigurare logistică, planurilor de acţiune, rapoartelor de activitate, proiectelor de buget etc. De asemenea, Consiliul gestionează unele aspecte din domeniul resurselor umane (numirea sau avizarea numirii unor cadre în funcţiile de conducere, acordarea gradelor de general de brigadă sau înaintarea în gradul următor a generalilor), precum şi relaţiile externe ale instituţiilor de profil.

Rapoartele şi documentele informative sunt analizate de membrii Consiliului în cadrul şedinţelor în plen sau în mod individual, în intervalul dintre şedinţe.

Potrivit legii proprii de organizare şi funcţionare, Consiliul se întruneşte în şedinţă trimestrial sau ori de câte ori este necesar.

Agenda de lucru a şedinţelor se întocmeşte pe baza Planului anual de activitate al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi se aprobă de Preşedintele Consiliului.

Planul anual de activitate se elaborează în baza propunerilor ministerelor şi instituţiilor cu atribuţii în domeniu, se analizează în şedinţă şi se aprobă, de asemenea, de Preşedintele Consiliului.

În vederea aprobării sau avizării strategiilor, rapoartelor, informărilor, planurilor şi măsurilor necesare realizării siguranţei naţionale, Consiliul adoptă hotărâri care se semnează de preşedintele acestuia şi se comunică autorităţilor administraţiei şi instituţiilor publice la care se referă, integral sau în extras.