Istoria Europei

A propovaduit libertatea individuala, respingand orice forma de constrangeri arbotrare cum ar fi monopolul breslelor de comert, taxele feudale, iobagia si chiar sclavia care exista in strainatate. Legimitatea politica trebuia conferita de un guvern constitutional de alegeri libere si de suprematia legislativului. Principiul fundamental: egalitate pentru toti inclusiv in fata legii.

Cauze:

Guvernul francez nu era mai tiranic sau mai nedrept decat guvernele anterioare. Incompetenta regelui Ludovic al XVI-lea si a reginei Maria Antonieta nu reprezinta o explicatie pentru izbugnirea revolutiei. Nici activitatea iluministilor nu reprezinta o explicatie din moment ce acestia nu au negat dreptul elitelor de a conduce societatea, elite pe care le doreau mai iluminate, mai deschise. Istorici marsisti au considerat ca revolutia franceza a reprezentat lupta burgheziei pentru schimbarea regimurilor politico-sociale in interesul ei. Totusi, foarte putini lideri ia revolutiei au fost industriasi sau negustori, in plus linia de democratie dintre nobilime si burghezie nu era foarte clara.

Reprezentati ai clasei de mijloc se cosiderau nobilime rurala fiind proprietari de pamanturi si in sens invers reprezentanti ai marii nobilimi erau investitori in comert extern, minerit si in finante.Asadar se poate spune ca nu burghezia a declansat revolutia ci ca revolutia a contriubuit la dezvoltarea burgeziei. In 1787 situatia finaciara a Frantei era disperata in special din cauza sumelor marii cheltuite pentru ajutorarea revolutiei americane.S-a mai adaugat si criza agricola severa provocata de inundatii si seceta. Pentru refacerea finatelor tarii trebuia introdusa o noua taxa care sa fie platita de toti proprietarii de pamanturi. Regele a convocat o adunare a notabililor ccccccccondusa de reprezentanti ai clerului si aristocratiei care au refuzat sa accepte noua taxa si au solicitat convocarea Starilor Generele care nu se mai reunisera din 1614. Astfel, revolutia franceza a izbugnit sub forma unei revolte a aristocratilor.

Starile Generele :

Starea I era compusa din eprezentanti ai clerului

Starea a II-a era compusa di reprezentanti ai nobililor

Starea a III-a era compusa din reprezentanti ai celorlalte clase sociale care plateau taxe.

La solicitarea Starii a III-a regele a aceptat ca aceasta sa aiba reprezentantie dubla ( 600 fata de 300 cat aveau primele doua Stari ). Avand in vedere ca votul avea loc in sanul fiecarei Stari, suprematia clerului si nobilimii era mentinuta.

In iune 1789 membrii celei de – a treiea Stari u declarat ca sunt decisi sa dea Frantei o constitutie, iar regele ii va determina pe reprezentantii celorlalte 2 Stari sa voteze impreuna cu cei din Starea a III-a. Acest vot nominal va reprezenta sfarsitul revoltei aristocratice si inceputul revolutiei. Alegerile pentru cele trei Stari au fost destul de democratice pentru acea vreme. Barbatii adulti platitori de taxe alegeau electorii cate la randul lor alegeau reprezentantii Starilor Generele. In Starea I majoritate vor fii preotii de parohii, in Starea a II-a reprezentantii vor fi destul de multi nobili liberali si in Starea a III-a vor domina oficialitatile si avocatii neexistand niciun taran sau muncitor.

In Franta, situatia economica se degrada continuu, iar demiterea ministrului de finante extrem de popular a facut ca populatia sa se teamna de o contrarevolutie din partea aristocratiei. Mii de parizieni vor ocupa spitalul militar ,,Invalide” si apoi ,,Bastilia” fosta inchisoare si depozit de munitie.