Istoria si Teoria Relatiilor Internationale

Imagine preview
(8/10 din 9 voturi)

Acest curs prezinta Istoria si Teoria Relatiilor Internationale.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 11 fisiere doc de 45 de pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Istorie Universala

Extras din document

Teoria si istoria relatiilor internationale; cursul 1; 2 martie 2006

- traim într-o epoca a globalizarii progresive; relatiile internationale formeaza textura vietii noastre de toate zilele; sunt realitatea pe care o traim zi de zi

- relatiile internationale = relatii care se instaleaza si functioneaza transfrontier, între institutii, persoane, tari peste granitele nationale; nu sunt doar relatii diplomatice

- nu sunt doar între state, ci si între institutii

- pot fi: politice, religioase, economice, cultural-artistice, sportive

- relatiile internationale reprezinta transpunerea în planul international a functionarii firesti a raporturilor dintre oameni

- globalizarea nu se poate frâna – continua sa evolueze

- realitatea impune studierea relatiilor internationale; acestea sunt studiate de 2 discipline importante

1. istoria relatiilor internationale

2. teoria relatiilor internationale

1. e importanta si utila pentru istorie, îl ajuta pe istoric sa cunoasca interdependentele din vremuri trecute între state, natiuni, institutii

- face parte integranta din efortul de cunoastere al trecutului si al omului (cunoasterea omului duce la auto-cunoastere)

- relatiile internationale functioneaza prin oameni

Specificul 1 – 2; care sunt raporturile dintre ele

- în diferitele perioade istorice oamenii s-au îndreptat spre studierea raporturilor externe cu modalitati diferite si intensitati variabile

- domenii îngemanate

1. istoria relatiilor internationale

Pierre Renouvain

- se marca istoria diplomatica traditionala mai ales în Franta, dar si în alte tari

- istoria diplomatica traditionala e preocupata de problema de putere, securitate si prestigiu a statelor; se ocupa mai ales de actiunile guvernelor, ale diplomatilor, ale cancelariilor; de negocieri

- avem de a face si cu istoria fortelor sudiacente, a fenomenelor adânci, practicata de Fernand Braudel si de scoala de la Annales

exista si teoria lui Federico Chabod: vorbeste si el de anumite forte profunde ce trebuie studiate si ce actioneaza în pendulatie cronologica

- e vorba de fortele sentimentelor, ideilor, pasiunilor, opiniilor, mentalitatilor, psihologiei colective

- Renouvain: 3 tendinte ale disciplinei; ulterior a încercat sa depaseasca împartirea în 3

- Chabod reuseste sa unifice cele 3 orientari în lucrarea: “Istoria politicii externe italiene. 1870-1896”

- cu timpul, schema lui Renouvain devine rigida, dar s-a mentinut datorita autoritatii acestuia

- schema nu are în vedere istoria economica si sociala

- marxistii exagerau rolul factorilor economico-sociali în relatiile internationale

- în ce masura la diferiti autori se coordoneaza diferite aspecte ale relatiilor internationale; Chabod: “initiativele se conjuga cu traditiile, iar personalitatile sunt legate de conditiile sociale, evenimentele de conditiile de fond”; “masura în care perioada lunga în istorie e racordata cu cea scurta pentru a arunca o lumina edificatoare asupra relatiilor internationale”

- Renouvain: distinctie istoria diplomatica – istoria relatiilor internationale, desi adesea în cercetarea concreta diferenta se estompeaza

- istoria diplomatica – responsabilitatile individuale si responsabilii individuali; interesele statului; mai ales documente diplomatice, naratiune coerenta si continua ce duce uneori la uniformizare nedorita

- studiul relatiilor internationale: problema – opozitia teoriei si istoriei relatiilor internationale

- atât istoria cât si teoria relatiilor internationale sunt considerate produse caracteristice ale ultimelor decenii (ultimii 50 de ani), epoca în care politica internationala devine globala; dar preocupari de aceasta natura au existat si înainte

- cele doua ramuri au progresat concomitent; succese ce le-au validat reciproc

- persista incertitudinea în privinta relatiilor dintre ele, pentru ca între ele nu s-au instalat înca raporturi de coordonare care sa stabileasca relatii constante de cooperare

- exista opinii conform carora istoricii nu ar avea de profitat de pe urma studierii teoriei relatiilor internationale si vice-versa

- istoricii si teoreticienii opereaza în teritorii distincte, aruncând din când în când ochii în tabara cealalta pentru a prelua eventualele rezultate utile dar nu exista un interes real pentru criteriile si obiectivele ce au dus la acele rezultate

- cele 2 ramuri se considera în razboi: metode, intentii si rezultate opuse

- istoria refuza schemele teoriei, iar teoria refuza detaliile istoriei

- teoria e o disciplina nou; s-a nascut de pe urma primului razboi mondial; reflectând asupra razboiului, teoria subliniaza nevoia de detasare de trecut, nevoia de a critica erorile ce au dus la dezastrul provocat de marea conflagratie si de a cauta bazele unui nou sistem international, bazat pe noi valori

- istoria era simbolul trecutului condamnabil

- teoria se nastea cu o încarcatura polemica initiala (acuzând istoria ca a facut din trecut un simbol!)

- scop: critica vehement istoria diplomatiei – “încarnarea vechii ordini”, a vechii stari de lucruri – si face aceasta prin atentia acordata cancelariilor diplomatice, sistemelor de tratate, prin lipsa de critica asupra institutiilor ce conduc politica externa, prin tendinta de izolare

Fisiere in arhiva (11):

  • Istoria si Teoria Relatiilor Internationale
    • Curs11_23.doc
    • cursul10listat.doc
    • cursul1_listat.doc
    • cursul2_listat.doc
    • cursul3_listat.doc
    • cursul4_listat.doc
    • cursul5_listat.doc
    • cursul6si7_listat.doc
    • cursul8_listat.doc
    • cursul9_listat.doc
    • Curs_12_1.doc