Orientul Mijlociu

Introducere :

Orientul Mijlociu este un loc in care nivelul de securitate regional autonom a functionat din plin timp de mai multe decenii , in ciuda unor impuneri continue si apasatoare la nivel mondial .

Comitetul Regional Permanent (R S C ) este un exemplu clar al unei formatiuni politice , care este in mod neobisnuit , mare si complicat si care , de asemenea , poseda anumite trasaturi culturale distincte .

Asemeni multor locuri din lumea a treia , insecuritatea elitelor conducatoare joaca un rol semnificativ in cadrul sferei lor domestice , concretizand dinamica ( in )securitatii generale .

La prima vedere aceasta regiune este compusa in cea mai mare parte din state moderne post coloniale, care sunt considerate a fi state slabe .

Definitiile referitoare la Orientul Mijlociu variaza , dar putem observa un model de securitate interdependenta , care acopera o regiune ce se intinde din Maroc si pana in Iran , incluzand toate statele arabe , plus Israelul si Iranul .

Ciprul si Sudanul nu fac parte din aceasta securitate: Afghanistanul este un izolator intre ea si Africa de sud , iar Turcia intre ea si Europa .

Functia separatoare a Turciei a fost sporita de faptul ca , desi a urmat odata traditiile lumii arabe (ca fiind inima Imperiului Otoman ), din 1920 inainte , a intors spatele acestui trecut pentru a urma viziunea vestica a lui Ataturk asupra viitorului sau .

Comitetul Regional Permanent al Orientului Mijlociu 1948 – 1990

Nivelul regional

Fixarea unei date exacte asupra aparitiei Comitetului Regional Permanent este problematica deoarece nu a existat un punct clar de trecere de la statutul colonial la independenta. Turcia, Iranul si Arabia Saudita nu au fost niciodata colonizate .Diferenta dintre statutul colonial si independenta a fost deseori neclara , asemeni Egiptului , Irakului , Iordanului si Omanului, unde puterile coloniale au pastrat in mod oficial o prezenta puternica in cadrul statelor independente .

Procesul de decolonizare s-a prelungit intinzandu-se din Egipt, Irak si Yemen in timpul perioadei dintre razboaiele din Bahrain, Qatar , si U A E in 1971 . Cand a atins procesul o masa critica suficienta de factori independenti care sa inceapa sa functioneze ca un Comitet Regional Permanent ?

Multe dintre dinamicile conflictelor prezente ale regiunii au radacini in trecut in timpul anilor dintre razboaie. Rivalitatile intre-arabe si conflictul din palistinieni si imigrantii zioniti au fost vizibile in timpul anilor 1930 , deoarece au existat dispute teritoriale si factori care au dus la aparitia nationalismului arab (Yapp 1991 : 49-208 ; Barnett 1998 : 55-83 ; Podeh 1998 ) . Podeh insista ca o asemenea intereactiune a fost suficienta , pentru a constitui un sistem de state arabe .

Spre sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, prezenta coloniala britanica si franceza a fost puternica , iar politica lor militara a dominat regiunea. Din acest motiv, cea mai exacta data pentru formarea Comitetului regional Permanent al Orientului Mijlociu vine dupa valul de decolonizare dintre 1945 si 1948, care a generat intr-o masa critica de state independente .

Asemeni Asiei de sud , Comitetul Regional Permanent al Orientului Mijlociu s-a nascut prin lupta. Independenta Israelului a inlocuit vechiul conflict dintre palestinieni si imigrantii zioniti, punand astfel punct primului dintre multele razboaie interstatale .

Spre deosebire de Asia de sud, intreaga dinamica a insecuritatii regionale , s-a centrat in jurul unei singure rivalitati intre doua mari puteri . Orientul Mijlociu prezinta un tablou mult mai complicat; in jurul sau mai mult de 20 de state relativ egale au format Comitetul Regional Permanent .

Aceste cifre, desemneaza faptul ca in cadrul Comitetului Regional Permanent s-au dezvoltat trei subcomplexe : doua principale, grupate in Levant si Golf si unul mai slab in Magreb. Cu toate acestea, diviziile la distanta, au fost oarecum compensate de ampla migratie a fortei de munca din randul statelor arabe, mai ales in ceea ce priveste domeniul petrolier si a banilor proveniti de pe urma petrolului.

Un al patrulea subcompex, ar putea fi acela din ,, The Horn of Africa’’, dar acesta ar reprezenta practic cel mai slab subcomplex din acest set. Somalia, Djibouti si Sudan, sunt toate membre ale ligii arabe si exista un model persistent de conflict, care le conecteaza cu Etiopia, Eritrea si uneori Egiptul.

Expertii, (Capham 1996: 128- 9; Tibi 1993: 52, 59) considera ca complexul ,,Horn’’, este parte din Africa si nu trebuie considerat ca apartinand Orientului Mijlociu.

Incercarea de a surprinde interdependenta de securitate din cadrul Orientului Mijlociu este tentanta, mai ales in ceea ce priveste formulele etnice sau religioase. Faptul ca cele doua nuclee principale pot fi interpretate ca ,, arabii contra celorlalti’’, (evrei, iranieni), si faptul ca exista o mostenire timpurie a arabilor fata de turcii din zilele otomane - care este inca prezenta in cadrul problemelor variate ale kurzilor- , sugereaza o explicatie etica a insecuritatilor regiunii.