Statele din sud-estul Europei în timpul celui de Al Doilea Război Mondial

Coordonate generale

La 23 august 1939, Germania şi URSS au încheiat aşa-numitul Pact Molotov-Ribbentrop, care includea şi un protocol adiţional secret privind delimitarea sferelor de influenţă între cele două mari puteri totalitare în răsăritul Europei. Punctul al treilea din acest protocol se referea la sud-estul Europei şi avea următorul conţinut: ''În ceea ce priveşte sud-estul Europei, din partea URSS se exprimă clar interesul pentru Basarabia. Partea germană îşi afirmă totalul dezinteres politic faţă de aceste regiuni.'' Ca urmare a pactului germano-sovietic, la 28 iunie 1940 URSS ocupă Basarabia şi nordul Bucovinei, ceea ce determină România să caute cu disperare protecţia Germaniei. La 31 iulie 1940, Hitler cere guvernului român să cedeze întreg Cadrilaterul Bulgariei, iar la 30 august 1940, prin Dictatul de la Viena, Germania şi Italia impun României să confirme cedarea Cadrilaterului către Bulgaria şi să accepte cedarea Ardealului de nord (peste 43000 km2) către Ungaria; în schimb, România primeşte garanţii pentru restul teritoriului, ceea ce nemulţumeşte URSS.

La 10 octombrie 1940, trupele germane intră paşnic în România, iar la 28 octombrie Italia atacă Grecia fără mare succes. Rând pe rând, Ungaria (la 20 mai 1940), România (la 23 noiembrie 1940) şi Bulgaria (la 1 martie 1941) aderă la Pactul Tripartit, iniţiat de Germania, Italia şi Japonia la 27 septembrie 1940.

La 6 aprilie 1941, Germania atacă Grecia şi Iugoslavia, pe care cu sprijin italian, maghiar şi bulgar le ocupă rapid. La 22 iunie 1941, Pactul Molotov-Ribbentrop este rupt, iar Germania şi aliaţii săi, între care şi România, dar fără Bulgaria, atacă URSS, ceea ce duce în ianuarie 1942 la constituirea Coaliţiei Naţiunilor Unite, având ca nucleu alianţa între SUA, Marea Britanie şi URSS. La 8-9 octombrie 1944, în condiţiile iminenţei înfrângerii Germaniei şi ale ofensivei sovietice generalizate în estul Europei, Winston Churchill şi Iosif Stalin închie la Moscova un protocol prin care Marea Britanie îşi delimitau sferele de influenţă în sud-estul Europei, după cum urmează:

-în România: URSS 90%; Marea Britanie 10%;

-în Bulgaria: URSS 75%; Marea Britanie 25%;

-în Grecia: URSS 10%; Marea Britanie 90%;

-în Ungaria şi IugoslaviaŞ URSS 50%; Marea Britanie 50%.

Bulgaria

Încheierea Pactului Molotov-Ribbentrop a favorizat mult Bulgaria în cadrul geopolitic al Balcanilor, ţara îmbunătăţindu-şi relaţiile cu URSS, dar refuzând în septembrie 1939 încheierea unui pact de asistenţă mutuală. La 15 februarie 1940, premierul Georgi Kyoseivanov este înlocuit cu Bogdan Filov, un germanofil notoriu. Profitând de izolarea României în zonă, Bulgaria obţine în vara anului 1940 Cadrilaterul (7700 km2), condiţiile concrete ale acestei cesiuni fiind reglementate prin Tratatul de la Craiova (7 septembrie 1940).

În noiembrie 1940, Bulgaria respinge o nouă propunere de pact de asistenţă mutuală din partea URSS, iar la 1 martie 1941 aderă la Pactul Tripartit. După ocuparea Iugoslaviei şi Greciei de către Germania, în Macedonia vardariană de est, Tracia apuseană şi estul Macedoniei egeene este introdusă administraţia bulgară. După 22 iunie 1941, Bulgaria menţine relaţiile diplomatice cu URSS, dar la 12 decembrie 1941, în Sabranie este adoptată o declaraţie de război contra SUA şi Marea Britanie. În 1941, comuniştii declanşează lupta de gherilă contra autorităţilor filogermane, iar în 1942, împreună cu social-democraţii de stânga, gruparea agrariană şi grupul Zveno formează Frontul Patriei. După moartea regelui Boris al III-lea la 28 august 1943, se constituie o regenţă alcătuită din Bogdan Filov. Prinţul Kyril şi generalul Nikola Mihov, iar conducerea cuvernului este preluată de către Dobri Bozhilov.

La începutul anului 1944, Sofia şi alte oraşe sunt bombardate de către aviaţia anglo-americană, iar sub guvernarea Ivan Ivanov Bagryanov (iunie-august 1944) mişcarea de partizani se intensifică. Sub scurta guvernare Konstantin Muraviev (2-8 septembrie 1944) se încearcă încheierea armistiţiului cu SUA şi Marea Britanie şi evitarea ocupaţiei sovietice, proclamându-se ieşirea din alianţa cu Germania, dar URSS declară război Bulgariei, trupele sovietice trec frontiera ţării şi la 8-9 septembrie 1944, printr-o lovitură de stat, puterea este preluată de către Frontul Patriei. Se constituie guvernul Kimon Georgiev. La 15 septembrie 1946, Bulgaria a fost declarată republică populară.