Baze de Date

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest curs prezinta Baze de Date.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 76 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Limbaje de Programare

Cuprins

1. Introducere
1.1. Ce este o bază de date
1.2. Interfaţa cu utilizatorul
2. Cateva elemente constitutive ale bazelor de date
2.1. Tabele
2.2. Instalarea bazei de date
3. SQL
3.1. Creare useri, tabele, constrângeri
3.2. Constrangeri
3.3. Introducerea datelor în tabele
3.4. Valoarea NULL
3.5. Comanda SELECT
3.5.1. Selectarea informaţiilor din mai multe tabele simultan
3.5.2. Clauza where. Operatori logici
3.5.3. Clauza ORDER BY
3.6. Functii SQL
3.6.1. Funcţii pentru prelucrarea şirurilor de caractere
3.6.2. Funcţii pentru valori numerice
3.6.3. Funcţii pentru date calendaristice
3.6.4. Funcţii pentru conversia tipului de date
3.6.5. Funcţia DECODE
3.6.6. Funcţii de grup
3.6.7. Clauza group by
3.7. Subinterogari
3.8. Vizualizari
3.9. Instrucţiuni DML
3.9.1. Comanda INSERT
3.9.2. Comanda UPDATE
3.9.3. Comanda DELETE
3.9.4. Tranzacţii în baza de date, COMMIT, ROLLBACK
4. PL/SQL
4.1. Structura programelor PL/SQL
4.2. Triggeri

Extras din document

1. Introducere

Prezenta carte se vrea un îndrumar pentru cei care vor să se iniţieze în domeniul programării şi, într-un timp relativ scurt, să ajungă să facă programe cu o intefaţă performantă utilizând obiectele puternice puse la dispoziţie de platforma Microsoft .NET.

Metoda de prezentare este mai puţin riguroasă, ea se adresează în primul rând celor care vor să se familiarizeze cu aceste concepte specifice programării (baze de date, limbaje de programare) într-o manieră relativ lejeră şi uşor de urmărit.

Sunt două metode de învăţare a limbajelor de programare:

- metoda clasică în care studentul este plimbat prin tot felul de concepte, teorii, algoritmi, contradicţii, metode de optimizare, fără a se dea prea mare atenţie aplicaţiilor practice sau platformelor de dezvoltare ale acestor aplicaţii. Din proprie experienţă am observat că, undeva pe parcurs, studentul îşi pierde interesul pentru acest curs care ar trebui să fie atât de interesant. Si nu este vina studentului; este ca şi cum am încerca să învăţăm o persoană să conducă o maşină de lux explicându-i pe hârtie toate facilităţile de care dispune acea maşină. Este mai bine să-i spunem "hai să mergem până la METRO" şi, în timp ce mergem spre METRO, să-i explicăm ce trebuie să facă să ajungem la destinaţie.

- metoda obiectivului care trebuie atins: pornim de la o problemă reală şi încercăm să învăţăm ce trebuie să facem să atingem acel obiectiv. Studentul are satisfacţia lucrului realizat, învăţând în acelaşi timp o mulţime de concepte fără a fi plictist de ele. Imi amintesc de vremea când eram student şi trebuia să învăţ pentru examen lista celor 200 de instrucţiuni ale microprocesorului Z80. Nu puteam să-mi imaginez o corvoadă mai mare şi chiar eram nemulţumit că cei care au dezvoltat microprocesorul au inclus o lista atât de mare de instrucţiuni. Mai tarziu, cand a trebuit să dezvolt o aplicaţie de automatizare cu microprocesor Z80, descopeream câte instrucţiuni utile are microprocesorul şi chiar mă bucuram când găseam o nouă instrucţiune care să-mi rezolve problema punctuală la care lucram. Atunci am descoperit o cale mult mai placută de învaţare a aceeaşi liste de instrucţiuni.

În acest curs ne propunem să realizăm un program care să monitorizeze activitatea didactică dintr-o facultate. Aplicaţia trebuie să ţină evidenţa anilor de studii, a grupelor de studenţi, a studenţilor, disciplinelor, a notelor obţinute de studenţi , prezenţa acestora, examinarea lor etc. Programul va fi dezvoltat în Visual Basic .NET utilizând o bază de date de tip Oracle. Vom rezolva mai întâi modalitatea de stocare a informaţiei pe disc şi apoi vom aborda problema accesului la informaţii şi realizarea interfeţei utilizator.

1.1. Ce este o baza de date

Baza de date reprezintă un sistem de stocare şi gestionare a informaţiei. Calculatorul s-a impus în toate domeniile de activitate în primul rând datorită capacităţii sale extraordinare de administrare a informaţiei. Cum informaţiile au devenit din ce în ce mai complexe şi mai numeroase, a apărut necesitatea unui program care să poată ţine controlul atâtor date, să răspundă la cererile mai multor utilizatori simultan, să facă backup şi să asigure consistenţa datelor.

De exemplu, pentru aplicaţia pe care dorim să o dezvoltăm, ar trebui să salvăm pe disc câte un fişier care să conţină numele studenţilor, un fişier pentru disciplinele parcurse de aceştia, un fişier cu notele obţinute etc. Problema sălvării şi citirii datelor din fişier trebuie să fie rezolvată de către programator care trebuie să ştie în orice moment poziţia curentă din fişier pentru studentul vizat. Programatorul trebuie să-şi implementeze o hartă a stocării informaţiei, astfel incât să fie capabil în orice moment să găsească informaţiile necesare unui student specificat. Acest task presupune un efort imens din partea programatorului şi este vulnerabil erorilor de programare. Problema se complică foarte mult dacă sunt mai mulţi utilizatori care accesează simultan informaţia : un profesor încarcă notele de la examen, un alt profesor trece absenţele în catalog şi mulţi alţi studenţi încearcă să vadă ce note au obţinut la ultimul examen (nu amintesc de studenţii care încearcă să spargă parola şi să modifice notele obţinute).

Este mult mai simplu să utilizăm un sistem de gestionare a informaţiei care să primească toate datele referitoare la activitatea didactică din facultate şi apoi să ne dea informaţia de care avem nevoie pentru un student anume. Acest sistem este baza de date. Baza de date poate fi privită ca un container în care noi introducem cu grămezile diverse piese electronice: rezistenţe, condensatori, circuite integrate de mărimi, culori şi valori diferite. Dupa ce-am introdus aceste piese, putem să cerem bazei de date să ne spună câte rezistenţe de 100 de Ohm există în container specificând culoarea, tehnologia de fabricaţie şi producatorul pentru fiecare. Mai mult, piesele sunt descărcate simultan de mai mulţi lucrători, în timp ce alţii extrag componente, alţii fac inventarul pentru a determina ce piese sunt în cantitatea critică şi trebuie facute noi comenzi de achiziţie.

Si dacă acest exemplu nu v-a convins asupra necesităţii utilizării bazelor de date, să mai prezentăm unul. Suntem într-o întreprindere de cateva mii de angajaţi. Activitatea întreprinderii este împărţită pe diverse servicii: aprovizionare, desfacere, întreţinere a echipamentelor, producţie, serviciul financiar, contabilitate, magazia, salarizare, personal ... şi mă opresc aici ca să nu plictisesc, nu că aş fi terminat serviciile.

Fisiere in arhiva (1):

  • Baze de Date.doc