Limbajul C

Curs
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 141 în total
Cuvinte : 42708
Mărime: 373.04KB (arhivat)
Puncte necesare: 0

Extras din curs

În continuare vom defini un calculator, ca fiind un sistem electronic de foarte mare complexitate, capabil de prelucrarea automata a datelor de intrare si furnizarea unor date de iesire intr-o forma accesibila utilizatorului. Datele de intrare sunt transformate in date de iesire pe baza unui program de calcul.

Orice calculator are in principiu doua componente, care nu pot functiona una fara cealalta:

componenta fizica, numita si hardware, se refera la partea materiala: elemente electronice sau mecanice in interactiune;

• componenta logica, sau software, este reprezentata de programele executate pe calculator si adesea este comparata cu "motorul" care pune in actiune componenta hardware.

Exista mai multe categorii de software:

a. software de operare, reprezentat de programele de exploatare a resurselor hardware si asistare a utilizatorilor; el poarta numele generic de sistem de operare (de exemplu sistemul de operare DOS sau Unix);

b. software de exploatare, alcatuit din programe specifice domeniului de lucru al utilizatorilor (programe de proiectare asistata de calculator: ORCAD (Oriented Computer Aided Design) sau ACAD (Automated Computer Aided Design), programe pentru servicii de telecomunicatii, etc.);

c. software utilizator - este software-ul creat de fiecare utilizator in scopul rezolvarii unei probleme specifice).

Clasificarea calculatoarelor

Calculatoarele se clasifica din mai multe puncte de vedere: clasificare generala, dupa generatie, dupa modul de utilizare sau dupa lungimea cuvantului pe care il prelucreaza.

I. Clasificare generala

a. calculatoare mainframe: sunt calculatoare mari si foarte scumpe, cu urmatoarele avantaje in prelucrarea datelor:

- prelucrare la viteze foarte mari

- capacitate mare de memorare

- permit utilizarea simultana de catre mai multi utilizatori (multiuser) si executia mai multor programe simultan (multitasking).

b. minicalculatoarele - sunt calculatoare mai ieftine, cu capacitate de stocare nu prea mare si cu un numar redus de utilizatori (de exemplu PDP, DEC-VAX). Se recomanda pentru companii mici.

c. microcalculatoare - sunt calculatoare personale pe baza de microprocesor

d. supercalculatoare - sunt o categorie mai aparte, caracterizata de:

viteza foarte mare de executie (mai mult de 1 miliard de operatii pe secunda)

capacitate de stocare imensa

precizie foarte mare de reprezentare a datelor

pot primi date de intrare de la peste 10000 de statii de lucru (de exemplu calculatoare Saymour Cray (Cray-2) cu un cost de aproximativ 17 milioane de dolari). În lume exista cateva sute de calculatoare de acest tip.

Din cauza acestor performante ele sunt utilizate de institutii guvernamentale, in apararea nationala, in servicii financiare, studii stiintifice de mare anvergura sau in securitatea sociala.

II. Clasificare dupa generatie

prima generatie de calculatoare: este specifica anilor '50 si aveau unitatea centrala cu tuburi electronice, timp de acces la memorie mare, erau scumpe, nefiabile si mari consumatoare de energie;

a doua generatie de calculatoare: apare in anii '60, unitatea centrala este cu tranzistori, sunt de dimensiuni mai mici, mai ieftine, mai fiabile si mai rapide de 100 de ori decat calculatoarele din prima generatie;

a treia generatie de calculatoare: se caracterizeaza prin utilizarea circuitelor integrate (1965), scaderea dimensiunilor si cresterea a fiabilitatii. Ele sunt mai rapide de 1000 de ori decat calculatoarele din generatia a doua si permit programarea la nivel inalt (Fortran, Cobol, Pascal).

a patra generatie de calculatoare este specifica anilor '70, unitatea centrala este pe baza de microprocesor, utilizeaza circuite VLSI (Very Large Scale Integration) si produse software noi, adaptate la structura hardware. Dimensiunile sunt reduse considerabil, iar fiabilitatea foarte inalta, este asigurata de tehnologia VLSI.

a cincia generatie de calculatoare: este in curs de experimentare; aceste sisteme de calcul avand o capacitate foarte mare de memorare si de prelucrare bazata pe prelucrarea paralela. Ele includ software pentru inteligenta artificiala (recunoasterea automata a imaginilor sau a semnalelor vocale, permitand dialogul om-masina in mod natural).

III. Clasificare dupa modul de utilizare

calculatoare de buzunar

calculatoare de birou

statii de lucru

terminale pentru calculatoare puternice.

Preview document

Limbajul C - Pagina 1
Limbajul C - Pagina 2
Limbajul C - Pagina 3
Limbajul C - Pagina 4
Limbajul C - Pagina 5
Limbajul C - Pagina 6
Limbajul C - Pagina 7
Limbajul C - Pagina 8
Limbajul C - Pagina 9
Limbajul C - Pagina 10
Limbajul C - Pagina 11
Limbajul C - Pagina 12
Limbajul C - Pagina 13
Limbajul C - Pagina 14
Limbajul C - Pagina 15
Limbajul C - Pagina 16
Limbajul C - Pagina 17
Limbajul C - Pagina 18
Limbajul C - Pagina 19
Limbajul C - Pagina 20
Limbajul C - Pagina 21
Limbajul C - Pagina 22
Limbajul C - Pagina 23
Limbajul C - Pagina 24
Limbajul C - Pagina 25
Limbajul C - Pagina 26
Limbajul C - Pagina 27
Limbajul C - Pagina 28
Limbajul C - Pagina 29
Limbajul C - Pagina 30
Limbajul C - Pagina 31
Limbajul C - Pagina 32
Limbajul C - Pagina 33
Limbajul C - Pagina 34
Limbajul C - Pagina 35
Limbajul C - Pagina 36
Limbajul C - Pagina 37
Limbajul C - Pagina 38
Limbajul C - Pagina 39
Limbajul C - Pagina 40
Limbajul C - Pagina 41
Limbajul C - Pagina 42
Limbajul C - Pagina 43
Limbajul C - Pagina 44
Limbajul C - Pagina 45
Limbajul C - Pagina 46
Limbajul C - Pagina 47
Limbajul C - Pagina 48
Limbajul C - Pagina 49
Limbajul C - Pagina 50
Limbajul C - Pagina 51
Limbajul C - Pagina 52
Limbajul C - Pagina 53
Limbajul C - Pagina 54
Limbajul C - Pagina 55
Limbajul C - Pagina 56
Limbajul C - Pagina 57
Limbajul C - Pagina 58
Limbajul C - Pagina 59
Limbajul C - Pagina 60
Limbajul C - Pagina 61
Limbajul C - Pagina 62
Limbajul C - Pagina 63
Limbajul C - Pagina 64
Limbajul C - Pagina 65
Limbajul C - Pagina 66
Limbajul C - Pagina 67
Limbajul C - Pagina 68
Limbajul C - Pagina 69
Limbajul C - Pagina 70
Limbajul C - Pagina 71
Limbajul C - Pagina 72
Limbajul C - Pagina 73
Limbajul C - Pagina 74
Limbajul C - Pagina 75
Limbajul C - Pagina 76
Limbajul C - Pagina 77
Limbajul C - Pagina 78
Limbajul C - Pagina 79
Limbajul C - Pagina 80
Limbajul C - Pagina 81
Limbajul C - Pagina 82
Limbajul C - Pagina 83
Limbajul C - Pagina 84
Limbajul C - Pagina 85
Limbajul C - Pagina 86
Limbajul C - Pagina 87
Limbajul C - Pagina 88
Limbajul C - Pagina 89
Limbajul C - Pagina 90
Limbajul C - Pagina 91
Limbajul C - Pagina 92
Limbajul C - Pagina 93
Limbajul C - Pagina 94
Limbajul C - Pagina 95
Limbajul C - Pagina 96
Limbajul C - Pagina 97
Limbajul C - Pagina 98
Limbajul C - Pagina 99
Limbajul C - Pagina 100
Limbajul C - Pagina 101
Limbajul C - Pagina 102
Limbajul C - Pagina 103
Limbajul C - Pagina 104
Limbajul C - Pagina 105
Limbajul C - Pagina 106
Limbajul C - Pagina 107
Limbajul C - Pagina 108
Limbajul C - Pagina 109
Limbajul C - Pagina 110
Limbajul C - Pagina 111
Limbajul C - Pagina 112
Limbajul C - Pagina 113
Limbajul C - Pagina 114
Limbajul C - Pagina 115
Limbajul C - Pagina 116
Limbajul C - Pagina 117
Limbajul C - Pagina 118
Limbajul C - Pagina 119
Limbajul C - Pagina 120
Limbajul C - Pagina 121
Limbajul C - Pagina 122
Limbajul C - Pagina 123
Limbajul C - Pagina 124
Limbajul C - Pagina 125
Limbajul C - Pagina 126
Limbajul C - Pagina 127
Limbajul C - Pagina 128
Limbajul C - Pagina 129
Limbajul C - Pagina 130
Limbajul C - Pagina 131
Limbajul C - Pagina 132
Limbajul C - Pagina 133
Limbajul C - Pagina 134
Limbajul C - Pagina 135
Limbajul C - Pagina 136
Limbajul C - Pagina 137
Limbajul C - Pagina 138
Limbajul C - Pagina 139
Limbajul C - Pagina 140
Limbajul C - Pagina 141

Conținut arhivă zip

  • Limbajul C.doc

Alții au mai descărcat și

Medii de Programare

MODULUL 1. INTRODUCERE IN STUDIUL LIMBAJELOR DE PROGRAMARE 1.1 Notiuni generale privind limbajele de programare 1.2 Clasificarea limbajelor de...

Proiectarea Web - Dezvoltarea Sistematica a Aplicațiilor Web

- orientarea actuală în domeniul dezvoltării aplicaţiilor web - abordare ad-hoc şi o lipsă a metodelor de dezvoltare > calitate - construirea unui...

Curs HTML

Internetul a fost descris ca „o colectie larga de retele“ sau ca o „retea de retele“. Desi ambele definitii sînt corecte, nici una nu surprinde...

Visual C++

Dupa cum multi dintre noi cunosc ,atomul este format din particule materiale si anume un nucleu incarcat electric pozitiv si mai multi electroni...

Programare în Java Script

Java - Sectiunea 3 Reducerea efectului de palpaire la crearea animatiilor Efectul suparator de palpaire a imaginii in cazul animatiilor, se poate...

Structuri de Date și Algoritmi

Arbori Binari Optimi Despre arbori binari optimi putem vorbi atunci cand, pentru fiecare dintre cheile unui arbore binar ordonat cunoastem...

Structuri de Date și Alogoritmi

EXTENSII ALE LIMBAJULUI C++ A. Operaţii de intrare-ieşire specifice limbajului C++ I. Noţiuni teoretice Limbajul C++ furnizează o bibliotecă...

Te-ar putea interesa și

Limbajul și Metodica Dezvoltării Vorbirii

INTRODUCERE Tulburarea de limbaj poate constitui un factor stresant, atunci când subiectul nu găseşte înţelegerea necesară faţă de dificultatea sa...

Lucrarea de grad I - educarea limbajului copilului preșcolar

ARGUMENT “Limba este întâiul mare poem al unui popor” (Lucian Balga) Nu numai în dezvoltarea istorică a omului, dar și în dezvoltarea...

Tulburările de Limbaj la Școlarul Mic

INTRODUCERE Motivaţia alegerii temei Comunicarea orală este o metodă cardinală în dezvoltarea personalităţii preşcolarilor. Limbajul îi coferă...

Colaborarea dintre Părinți și Educatori în Corectarea Tulburarilor de Limbaj la Copil

ARGUMENT Motto: „Faptul că aveţi un copil nu vă face părinte, precum faptul că aveţi un pian, nu vă face pianist.” Mihail Levine Pentru a fi un...

Rolul formativ-educativ al activităților de povestire în educarea limbajului

ARGUMENT Vârsta preșcolară este o etapă hotărâtoare în stimularea și optimizarea deprinderilor de comunicare și a capacităților cognitive. În...

Dezvoltarea limbajului - premisă a integrării sociale a copiilor din grădiniță

INTRODUCERE Limbajul este un mijloc de creaţie, de afirmare de sine, de adaptare şi de facilitare a relaţiilor sociale. Limbajul este strâns legat...

Contribuția jocurilor didactice cu caracter gramatical la educarea limbajului

CAPITOLUL I INTRODUCERE 1.1. MOTIVAREA ALEGERII TEMEI “Limba este tezaurul cel mai preţios pe care-l moştenesc copiii de la părinţi, depozitul...

Rolul poveștilor, povestirilor în dezvoltarea limbajului oral la preșcolari

INTRODUCERE Poveștile sunt cele care ne-au marcat copilăria și cele care au trezit în noi cele mai frumoase sentimente și emoții. Cu toții, ne...

Ai nevoie de altceva?