Cuprins
- STRUCTURA CALCULATORULUI.3
- UNITATEA CENTRALA.5
- MEMORIA INTERNA.6
- MEMORIA EXTERNA.7
- DISPOZITIVE DE INTRARE.8
- DISPOZITIVE DE IESIRE.10
- DISPOZITIVE DE INTRARE-IESIRE.12
- SISTEMUL DE OPERARE.12
- FUNCTIILE SISTEMULUI DE OPERARE. TIPURI DE SISTEME DE OPERARE.13
- PARTILE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE OPERARE MS-DOS.14
- PROGRAMUL ÎNCARCATOR BOOT RECORD.14
- EXTENSIA BIOS FISIERUL IO.SYS.14
- NUCLEUL MS-DOS.14
- INTERFATA UTILIZATOR COMMAND.COM.15
- FISIERE SI DIRECTOARE.16
- COMENZI INTERNE.18
- COMENZI REFERITOARE LA DIRECTOARE.18
- VIZUALIZAREA CONTINUTULUI UNUI DIRECTOR.18
- Crearea unui director.19
- Stergerea unui director.20
- Schimbarea directorului curent.20
- COMENZI REFERITOARE LA FISIERE.20
- Copierea fisierelor.20
- Stergerea unui fisier.21
- Tiparirea continutului unui fisier pe ecran.22
- Schimbarea numelui unui fisier.22
- COMENZI REFERITOARE LA ECRAN DATA SI TIMP.22
- STEGEREA ECRANULUI.22
- MODIFICAREA PROMPT-ULUI DE SISTEM.22
- AFISAREA DATEI CURENTE.23
- AFISAREA TIMPULUI CURENT.23
- ALTE COMENZI INTERNE.23
- VALIDAREA ÎNTRERUPERILOR PROGRAMELOR.23
- AFISAREA VERSIUNII SISTEMULUI DE OPERARE.24
- AFISAREA ETICHETEI DE VOLUM.24
- PROBLEMA REZOLVATA.24
- SISTEMUL DE OPERARE WINDOWS.27
- GENERALITATI.27
- ECRANUL DE LUCRU (DESKTOP), PORNIREA SI OPRIREA SISTEMULUI.28
- STERGEREA FISIERELOR SI A DOSARELOR.30
- REFACEREA FISIERELOR STERSE.30
- REDENUMIREA FISIERELOR SI DOSARELOR.31
- CREAREA DE SCURTATURI PE DESKTOP.31
- GOLIREA DOSARULUI RECYCLE BIN.31
- UTILIZAREA MENIURILOR RAPIDE.32
- ALGORITMI.344
- SIMBOLURI GRAFICE UTILIZATE ÎN REPREZENTAREA ALGORITMILOR PRIN SCHEME LOGICE.344
- REPREZENTAREA GRAFICA A STRUCTURILOR ALGORITMICE FUNDAMENTALE SI CODIFICAREA LOR ÎN PSEUDOCOD SI TURBO PASCAL.35
- LIMBAJUL TURBO PASCAL.36
- STRUCTURA GENERALA A UNUI PROGRAM.36
- LEXICUL LIMBAJULUI.37
- TIPURI DE DATE.38
- Tipuri întregi.39
- Tipul caracter.39
- Tipul boolean (logic).39
- Tipuri reale.40
- CITIREA SI AFISAREA DATELOR.40
- Proceduri de citire a datelor.40
- Proceduri de afisare a datelor.41
- INTRODUCERE IN PROGRAMARE CU AJUTORUL PROBLEMELOR REZOLVATE.42
Extras din curs
Informatica reprezinta un complex de discipline prin care se asigura prelucrarea rationala a informatiilor prin intermediul masinilor de calcul automate - calculatoare. Astazi informatica cuprinde noua discipline si anume:
Arhitectura calculatoarelor studiaza modul în care sunt organizate anumite componente hardware si modul lor de conectare în vederea obtinerii unui sistem eficient.
Sisteme de operare - studiaza modul în care trebuie sa fie organizate programele ce controleaza si coordoneaza toate operatiile din sistemul de calcul.
Algoritmi si structuri de date studiaza metodele prin care se pot obtine aplicatii care sa prelucreze diferite clase de informatii, modul în care vor fi reprezentate informatiile care vor fi prelucrate si metodele de optimizare a pasilor necesari pentru realizarea aplicatiilor.
Limbaje de programare studiaza notatiile (limbajele) prin care vor fi reprezentate algoritmii si structurile de date, astfel încât aplicatia sa poata fi prelucrata. Aceste limbaje sunt apropiate de limbajul natural (uman) si pot fi usor traduse în secvente de comenzi pe care sa le înteleaga calculatorul.
Ingineria programarii studiaza metodele prin care poate fi automatizata activitatea de proiectare a aplicatiilor, de prelucrare a informatiilor, astfel încât sa se obtina programe corecte, eficiente, fara erori si usor de exploatat.
Calcule numerice si simbolice studiaza descrierea fenomenelor din lumea reala prin intermediul fenomenelor matematice, care pot fi manipulate algebric, astfel încât sa se obtina modele matematice, usor de descris prin algoritmi. Modelele matematice permit descrierea si reprezentarea în sistemul de calcul a fenomenelor complexe: curentii marini, traiectoriilor satelitilor si planetelor, zborul avioanelor.
Sisteme de gestiune a bazelor de date studiaza modul în care pot fi organizate cantitati mari de date ce nu necesita prelucrarea prin calcule matematice complexe. Este cazul informatiilor prelucrate în procesele economico-sociale, în întreprinderi, în administratie.
Inteligenta artificiala studiaza modul prin care pot fi automatizate aplicatiile pe care omul le realizeaza prin metode inteligente , care sunt dificil de descris si de caracterizat cu ajutorul algoritmilor cum sunt: întelegerea unui limbaj, crearea de noi teorii matematice, mutarea pieselor la jocul de sah, etc.
Animatie si robotica studiaza metodele prin care pot fi generate si prelucrate imaginile si modul în care se poate raspunde unei situatii din exterior prin actionarea unui robot.
Informatia este un mesaj obiectiv care elimina nedeterminarea în legatura cu realizarea unui anumit eveniment. Unitatea de masura folosita pentru masurarea cantitatii de informatie este informatia elementara. Informatia elementara reprezinta forma cea mai simpla sub care se gaseste sau poate fi conceputa informatia. Masura informatiei elementare este bitul. Bitii se grupeaza câte 8 si formeaza 1byte 1 octet 8 biti.
Octetul sau byte-ul reprezinta unitatea de masura a informatiei.
Multiplii octetului sunt:
1 Kbyte = 1 Koctet = 210 Octeti = 1024 Octeti
1 Moctet = 210 Kocteti = 1024 Kocteti = 220 Octeti
1 Goctet = 210 Mocteti = 220 Kocteti = 230 Octeti
Calculatorul reprezinta o masina care prelucreaza automat informatia. Calculatorului trebuie sa i se furnizeze datele de intrare si programul de prelucrare pe baza carora furnizeaza datele de iesire. Calculatorul este alcatuit din doua componente:
Hardware partea materiala echipamente fizice.
Software partea logica programe si date.
Componenta hardware a unui calculator este formata din echipamentele fizice în care circuitele electronice asigura prelucrarea automata a informatiei din echipamentele ce asigura comunicarea dintre om si masina. Componenta hardware trebuie sa asigure urmatoarele functii: functia de memorare, functia de comanda si control, functia de prelucrare, functia de intrare-iesire.
Componenta software a calculatorului este formata din programele destinate sa asigure conducerea si controlul procesului de prelucrare, precum si efectuarea unor lucrari curente.
Programul reprezinta o colectie organizata de comenzi ce se dau calculatorului. Aceste comenzi se numesc instructiuni. Instructiunile sunt codificate în binar si sunt tratate de catre unitatea de comanda
si control. În instructiune nu se precizeaza operanzii ci adresele de memorie unde se gasesc operanzii. Software-ul contine doua mari componente: sisteme de operare si programele de aplicatie.
Sistemul de operare operating system software de baza este format din programele care ajuta calculatorul sa lucreze în general, supervizând întreaga activitate. El asigura legatura între componentele logice si fizice ale calculatorului.
Programele de aplicatie application programs sunt multimi organizate de instructiuni care se dau calculatorului pentru a efectua anumite operatii specifice unei aplicatii dorite de utilizator. Programele de aplicatie sunt scrise de catre programatori la cererea utilizatorilor si codifica într-un limbaj de programare algoritmul de rezolvare al unei probleme.
Calculatorul personal Personal Computer PC provine de la numele dat de firma IBM primului microcalculator construit în 1981 pe baza microprocesorului Intel 8088.
Microcalculatorul construit de IBM pe baza microprocesorului Intel 8088 oferea avantajul unui sistem deschis, pe care utilizatorul si-l putea reconfigura usor adaugând noi placi în interiorul calculatorului. Structura IBM a devenit un standard industrial. Pe baza acestuia s-a dezvoltat un software standard. Calculatoarele construite de firme ca: Toshiba, Compaq, Hewlett Packard folosesc aceleasi principii si idei si se numesc calculatoare compatibile IBM. Calculatoarele compatibile IBM au cucerit repede piata prin trei argumente: performante identice, aceeasi calitate, preturi cu 15-20% mai mici. Privind un microcalculator se observa trei parti componente: o cutie numita unitate de sistem system unit, tastatura keyboard, ecranul display. Aceste componente se vad din exteriorul calculatorului
Daca desfacem unitatea de sistem se observa o constructie modulara. Partea cea mai importanta este placa de baza system board mother board. Ea contine circuitele electronice cele mai importante: microprocesorul, circuitul de ceas tact clock care stabileste ritmul de lucru al calculatorului, blocurile de memorie RAM, memoria ROM. Lânga placa de baza se gaseste sursa de alimentare power suply care asigura alimentarea cu tensiune a tuturor componentelor calculatorului. Unitatile de discuri sunt singurele componente de natura mecanica.
Pe placa de baza se gasesc conectorii la magistrala bus connectors prin intermediul carora se leaga optional la placa de baza, placile adaptoare sau interfetele pentru imprimanta, modem, monitor, unitati de discuri. Daca aceste unitati adaptoare ar fi plasate pe placa de baza, ar trebui definite conexiunile pe placa. Sistemul ar avea o flexibilitate redusa si ar fi un sistem închis. Aceasta problema a fost rezolvata prin intermediul magistralei bus- care reprezinta un canal de comunicatie între placile din calculator. Magistrala este formata dintr-un manunchi de trasee de cupru , prin care circula informatia sub forma unor impulsuri electrice care corespund cifrelor binare 0 si 1.
Placile adaptoare sunt introduse în sloturi. Sloturile sunt conectoare aflate în legatura cu magistrala si comunica cu microprocesorul. Cele mai importante placi adaptoare sunt:
Adaptorul video display screen adapter care transforma informatia (date si comenzi) în imagini pe ecran.
Adaptorul unitatii de disc disk drive adapter transforma informatia în înregistrari pe suportul magnetic si invers.
Placile de memorie se adauga la memoria de baza pentru a mari capacitatea memoriei interne.
Preview document
Conținut arhivă zip
- MS-DOS, Pascal.pdf