Proiectare asistată pe calculator

MODIFICAREA NUMELUI SHEET-URILOR

La deschiderea unui workbook EXCEL sheet-urile componente au denumirea implicita”Sheet1”, “Sheet2”, “Sheet3”, etc.

Pentru a redenumi un sheet cursorul mouse-ului se pozitioneaza in dreptul sheet-ului a carui nume se doreste modificat (bara de nume a sheet-urilor amplasata in partea de jos a ecranului) si se face dublu-click pe butonl din stinga al mouse-ului. Prin aceasta operatie caseta sheet-ului selectat se inegreste.

Se tasteaza numele dorit urmat de “Enter”

In acest mod utilizatorul poate redenumi sheet-urile aplicatiei pentru a le putea gestiona mai usor continutul.

Daca se doreste introducerea unui sheet suplimentar atunci din meniul Insert se selecteaza “Worksheet”:

MACRO-URI REALIZATE IN VBA

EXCEL prezinta facilitatea de a permite dezvoltarea de aplicatii complexe (macro-uri) utilizind limbajul de programare VBA (Visual Basic Application) – o varianta a limbajului Visual Basic.

In vederea scrierii unui macro trebuie sa fie activat editorul Visual Basic:

In urma activarii editorului Visual Basic se deschide un ecran in care trebuie sa fie inserat un modul in care sa fie editata aplicatia:

Prin inserarea modulului se poate incepe scrierea aplicatiilor. Cele mai curente aplicatii sunt de tip Subrutina:

Sub NumeSubrutina

Numele subrutinei este dat de utilizator. Prin tastare “Enter” dupa nume editorul VBA introduce automat comanda de incheiere a subrutinei:

Intre cele doua instructiuni se introduc toate comenzile (instructiunile) care formeaza programul dorit.

Numarul de subrutine care se pot scrie in cadrul unui modul nu este limitat. De asemenea, in cazul in care se doreste o structurare a subrutinelor mai riguroasa se pot initializa mai multe Module prin aceleasi proceduri ca la inserarea primului modul.

Un modul poate fi sters prin activarea lui (click mouse pe numele lui) urmata de comanda “Remove” activata din meniul principal al editorului

O structura generala a unei aplicatii inclusa intr-o subrutina este:

1. Bloc pentru definirea marimii maxime a variabilelor de tip vector sau matrice utilizate in program

2. Citirea datelor necesare programului din sheet-uri ale aplicatiei sau din fisiere externe

3. Blocul de calcul in care se executa operatiile dorite specifice aplicatiei

4. Scrierea datelor rezultate la punctul 3 in sheet-urile workbok-ului sau in fisiere externe.

VARIABILE

In cadrul unui program (subrutina, functie) realizat utilizind limbajul VBA ca Macro in EXCEL sunt utilizate variabile in care se stocheaza informatia dorita.

O prima clasificare a variabilelor este dupa numarul lor de componente: scalare, vectoriale, matriciale.

Variabilele se pot clasifica de asemenea dupa continutul lor in variabile numerice, de tip text sau mixte (variabile vectoriale sau matriciale in care elementele componente pot fi de tip text sau numar).

Variabile scalare

O variabila scalara are o singura componenta. Spre exemplu X = 1 atribuie variabilei denumite X valoarea 1.

Variabilele vectoriale

Variabilele vectoriale sunt utilizate atunci cind sub acelasi nume sunt stocate mai multe date organizate sub forma de coloana sau rind.

Spre exemplu stocarea intr-o singura variabila denumita “CURS_Valutar” a valorilor cursului Leu - $ dintr-un sir de zile se poate face atribuind variabilei dorite elemente diferite diferentiate prin valoarea inclusa intre paranteze, conform schemei prezentate in figura de mai jos. Transferul datelor din sheet in program se face printr-o secventa de instructiuni descrisa in capitolul de citire/scriere a datelor in sheet-uri (Exemplul 2)

Pentru operarea cu variabile de tip vectorial trebuie sa fie definit – la inceputul programului- numarul maxim de valori care vor fi stocate (in cazul exemplului prezentat: 19) prin utilizarea instructiunii Dim:

Dim CURS_Valutar(19)

Variabile matriciale

Variabilele matriciale indexeaza sub acelasi nume informatiile cuprinse in tabele care au mai multe coloane. In figura de mai jos este reprezentat modul in care poate fi stocata intr-o variabila matriciala X (definita in cadrul unui Macro) valorile datei si cursurilor valutare Leu-$ si Leu-Euro incluse intr-un sheet EXCEL. Valorile prezentate in chenar reprezinta elementele de identificare a variabilei matriciale. Spre exemplu: X(1,1)=29.12.2004, X(1,2)=28919, s.a.m.d. Practic programul opereaza ca si cum cele doua tabele ar fi suprapuse: tabelul cu identificarea rindurilor si coloanelor la baza, strat peste care se afla cimpul de valori.

Transferul datelor din sheet in program se face printr-o secventa de instructiuni descrisa in capitolul de citire/scriere a datelor in sheet-uri (Exemplul 3)